Masa rotundă numărul 2
Cu tema:
"Cultură şi comunicare"
1.Sumar
În societatea românească cultura evoluează concomitent şi în paralel cu instrumentele noi de comunicare. Legate de o dezvoltare tehnologică cu dimensiune globală, noile tehnologii de comunicare au cunoscut o expansiune explozivă în ultimii ani. Comunicaţiile mobile, Internetul de bandă largă, televiziunea interactivă devin accesibile pe masură ce un public din ce în ce mai larg apelează la aceste servicii în condiţiile scăderii preţului lor.
Cultura română se situează pe poziţia de consumator de astfel de servicii. Totuşi, o analiză atentă relevă faptul că există discrepanţă între diseminarea noilor tehnologii in domenii economice, de business, tehnologice şi diseminare culturală. Un aspect important al acestui domeniu, cartea, cunoaşte şi ea o abordare electronică. Viitorul publicaţiilor electronice în comparaţie cu evoluţia cărţii clasice este unul din subiectele prezentei mese rotunde.
2. Circumstanţe locale
Masa rotundă s-a organizat în cadrul Târgului de Carte Bookarest 2004 Editia a XII-a. Acesta a reunit în perioada 26-30 mai 2004, pe o suprafata de 2800 mp. aproape 240 de expozanţi dintre care 38 din străinătate.
"Cultură şi comunicare"
vineri 28 mai ora 13.30
În cadrul Târgului Internaţional de carte Bucureşti
3. TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BUCUREŞTI
EDIŢIA A 12-A
26 - 30.05.2004
Galeriile de artă "Etaj 3/4" Teatrul Naţional
Organizatori: Fundaţia ARTEXPO în colaborare cu Asociaţia Editorilor din România, ArCUB Centrul de Proiecte Culurale al Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Primăriei Municipiului Bucureşti.
Scriitori, editori, distribuitori, librari, bibliotecari etc. au participat la cele 190 de evnimente incluse în programul manifestării. Segmentul Multimedia a fost prezent la Targ. ITC a prezentat noua enciclopedie Multimedia (ROMÂNIA 2003) şi produsele în dezvoltare – Biblia, Ediţie jubiliară a Sf. Sinod.
Standuri cu produse Multimedia au fost prezente:
Noi Mediaprint, Humanitas Multimedia, fundaţia Noesis, Galaxy Media S.R.L.
Târgul s-a bucurat de o consistentă participare străină: Marea Britanie, Ungaria, Franţa, Germania, Olanda, Moldova, Spania.
Fundaţia Artexpo în colaborare cu:
Asociaţia Editorilor din România
Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România
ArCuB - Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Primăriei Municipiului Bucureşti
Vineri 28 mai ora 13.30, la Târgul Internaţional de Carte Bookarest 2004 la galeriile de artă fotografică GAD etaj 3 din clădirea Teatrului Naţional.
4. Participanţi:
Irina Oberlander Târnoveanu
Director adjunct al CiMeC, Institutul pentru Memorie Culturală
Andreea Demirgian
Redactor Editura LiterNet
Delia Oprea
Redactor Editura LiterNet
Mihaela Ionescu
Artexpo
Simona Sburlan
Artexpo
Prof. dr. Horea Murgu
Universitatea Naţional[ de Artă Teatrală şi Cinematografică
Grigore Popescu
Director general ITC
Gheorghe Samoilă
Şef departament multimedia ITC
Moderator: Irina Oberlander Târnoveanu
Numeroşi reprezentanţi ai editurilor participante la Târgul de carte, public vizitator.
5. Desfăşurarea discuţiilor
Au apărut în ultimii ani biblioteci virtuale româneşti, edituri virtuale, sit-uri de muzee şi reviste electronice. Cu toate acestea, articolele şi cărţile publicate exclusiv în format electronic nu sunt recunoscute la noi în bibliografia academică şi nu sunt citate în lucrări de specialitate, nu sunt acceptate să concureze la premii. Se pune întrebarea dacă noutatea mediului electronic este de vină pentru prudenţa sau neîncrederea faţă de acest nou mod de publicare, sau este vorba de un conservatorism care ne condamnă la stagnare.
Discuţia îşi propune să abordeze starea publicaţiilor electronice româneşti:
- ce sunt publicaţiile electronice şi cum sunt ele promovate?
- cine sunt cei care se ocupă de ele şi cine sunt cei care le consultă?
- cum asigurăm recunoaşterea şi respectarea drepturilor intelectuale în mediul electronic?
- care sunt avantajele şi punctele vulnerabile ale mediului digital?
- ce probleme de acces şi comunicare globală ridică barierele de limbă?
Reprezentanţi ai unor instituţii prezente la masa rotundă şi-au prezentat activitatea, realizările şi principiile care stau la baza strategiei de firmă care a condus la includerea publicaţiilor electronice în preocupările lor.
Reprezentanţele editurii LiterNet au definit profilul acesteia:
- editur[ virtuală care oferă posibilitatea de a citi on-line sau de a descărca gratuit cărţi în format electronic.
- articole, cronici, editoriale, muzică, galerie foto şi multe altele într-o secţiune care este actualizată zilnic.
- revistă a presei culturale, cronici, articole, programul cultural pentru Bucureşti şi recomandări din programul TV.
- informaţii despre muzee şi alte instituţii culturale.
CiMeC, Institutul de Memorie Culturală şi-a prezentat activitatea editorială on-line care este susţinută de un site vizitat de 250 000 de vizitatori individuali anual în care se găsesc monografii, rapoarte, cataloage şi repertorii, cărţi rare, teze de licenţă din domeniile arheologiei, muzeelor, monumentelor istorice, etnografiei, numismaticii, istoriei, artelor spectacolului.
ITC Institutul pentru Tehnica de Calcul este unul din primii producători de publicaţii electronice din România şi preocupările sale acoperă întreaga istorie a domeniului. În acelaşi timp, este printre cei care au avut permanent în vedere conţinutul cultural al acestor publicaţii. Activitatea sa a primit numeroase recunoaşteri internaţionale de prestigiu.
Discuţiile s-au purtat în principal asupra rolului formelor alternative prezente în activitatea editorială şi în comerţul cu carte, respectiv al publicaţiilor electronice on-line şi off-line, asupra impactului lor asupra mediului socio-cultural şi asupra evoluţiei în viitorul apropiat al peisajului editorial.
6. Concluzii
- Noile suporturi ale formelor de comunicare sunt receptate încă în mod diferit.
- Atitudinea negativă este indusă de categorisirea publicaţiilor electronice ca o alternativă care ar cere eliminarea formei clasice de cultură scrisă, ca şi de comoditatea faţă de efortul, minim, de adaptare la apariţia unor instrumente noi.
- Atitudinea pozitivă însoţită de utilizarea efectivă a noilor forme digitale este din ce în ce mai larg acceptată şi folosită, integrarea rapidă a noilor instrumente digitale alături de şi adesea în sprijinul modalităţilor clasice fiind o realitate incontestabilă.
- Utilizarea noilor medii digitale constituie o diversificare a modului de acces la patrimoniul cultural naţional şi universal.
- Utilizarea noilor medii digitale contribuie la democratizarea accesului la patrimoniul cultural naţional şi universal, prin scăderea costurilor.

7. Galerie foto

                        

 

                                     

                       

 

 

::Înapoi