Masa rotundă numărul 1
Cu tema:
"Cultura şi noile instrumente ale Societăţii Informaţionale"
1. Sumar
" Falia informaţională" nu este numai o noţiune ce caracterizează în mod specific opoziţia între nordul bogat şi sudul sărac ci şi diferenţele între segmente ale aceleaşi societăţi. Noua societate informaţională constituie în sine o provocare pentru oricine şi în mod special pentru membrii societăţilor în tranziţie. Domnul Ion Iliescu, Preşedintele României şi promotor al WSIS, subliniază faptul că ţara noastră se confruntă cu această provocare în zorii noului mileniu şi trebuie să facă eforturi substanţiale pentru a răspunde în mod adecvat acestei situaţii.
Pentru oamenii de rând, adaptarea la noile instrumente de comunicaiţi şi standarde de mobilitate, Internet de bandă largă, TV interactiv, este de fapt o chestiune de supravieţuire în Societatea Informaţională. O întrebare retorică - este cultura adevăratul beneficiar al revoluţiei din IT şi comunicaţii - încetează să mai fie retorică, deoarece răspunsul poate să ajute mult la procesul de adaptare la nou cu importante implicaţii sociale. Nu cu mult timp în urmă, Bill Gates a lansat un scenariu provocator încercând să estimeze impactul noilor tehnologii. El a invitat scepticii să elimine din biroul lor calculatoarele, imprimantele şi instrumentele de comunicare cum ar fi accesul la internet şi e-mail. Scenariul a fost apocaliptic pentru cei mai mulţi utilizatori deoarece însăşi existenţa acestora într-o lume bazată pe comunicaţii era ameninţată. Într-o societate ca cea românească preocupată în mod dramatic "să prindă valul" în cursa informaţională, răspunsul la astfel de dezbateri este vital deoarece acest răspuns poate apropia momentul în care această economie va intra în competiţie de pe poziţii de egalitate pe piaţa mondială ca un partener credibil.
2. Cifre semnificative
Statisticile anului 2002 arată că, în comparaţie cu anul 1997, industria de IT&C a vândut de 3,5 ori mai mult, a avut un produs intern brut de 5 ori mai mare, a oferit locuri de muncă la 2,3 ori mai mulţi angajaţi cu o productivitate de 2 ori mai mare.
Aceste fapte reflectă o dinamică susţinută şi totuşi contribuţia IT la ansamblul economiei româneşti a fost de numai 3%. Valoarea adugată a IT&C-230 mil. USD în 2002, în ciuda faptului că a avut o creştere de 34% în fiecare an, a fost totuşi numai de 3,5% din produsul intern brut. Procentul de 9%, cifră menţionată de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei din România la deschiderea oficială a expoziţiei CERF din Bucureşti în data de 22 aprilie 2004, a demonstrat faptul că aceiaşi tendinţă dinamică se va regăsi şi în anul 2003. Piaţa telefoniei fixe şi mobile este în expansiune. Monopolul telefoniei fixe a fost eliminat şi numărul de utilizatori de telefoane mobile a crescut cu 6,5% în primele trei luni ale anului 2004 atingând 7350151 utilizatori. În ceea ce priveşte utilizarea Internetului, se menţionează că 78% din utilizatori folosesc internetul pentru a căuta informaţii, 77% folosesc pentru e-mail, 40% pentru distracţie şi 32%, chat on-line. Se constată un efort notabil pentru dezvoltarea şi răspândirea infrastructurii IT&C. Guvernul României a oferit un program pentru sprijinirea achiziţiei de PC-uri şi echipamente periferice de către familiile cu resurse financiare reduse, program ce se ridică la suma de 5 mil. Euro implicând în egală măsură Ministerul Culturii şi Cultelor şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei cu scopul de a conduce acest proiect. De asemenea raportul e-Europe a arătat că în România există 22% utilizatori de PC-uri, o cifră decentă chiar şi pentru standardele europene plasând România înaintea Bulgariei în ceea ce priveşte acest gen de statistici.

3. Condiţii interne specifice
Integrarea ţării în Comunitatea Europeană, ca rezultat al finalizării capitolelor de aderare în 2007, este un subiect sensibil zilele acestea în România. Aceasta reprezintă un imperativ pentru actualul guvern şi de aceea procesul este atent supravegheat. În acelaşi timp, anul 2004 este un an electoral iar acest lucru presupune abordări speciale, deoarece "capitolele de integrare" implică uneori aplicarea unor măsuri mai degrabă nepopulare cu consecinţe riscante. Guvernul este prins între aplicarea reformei, cu riscuri inerente faţă de rezultatul alegerilor, sau de încetinire a ritmului ceea ce, în perspectiva aderării, este inacceptabil. Datele şi cifrele expuse au arătat o atitudine relativ optimistă, dar aspectul general al economiei româneşti arată o apetenţă scăzută la schimbare. Sectorul privat este încă slab, decapitalizat-mai mult de 150000 de întreprinderi mici au un capital social de până în 100 Euro adică minimum permis de lege. Acestea se luptă cu birocraţia, fiscalitatea excesivă şi corupţia economică. Capitalul străin nu a penetrat în mod substanţial în economia românească şi, asemănător altor ţări în tranziţie, există un export substanţial de forţă de muncă, în principal necalificat, dar şi specialişti în domeniul IT&C. Un aspect optimist al anului 2004 este legat de o tendinţă lentă a companiilor producătoare de software şi comunicaţii de a stabili ODC-uri (Off Shore development Companies) în România cu rezultate pozitive. Pierre Audoin menţionează la începutul acestor ani că Bulgaria şi România au şanse de a reprezenta o alternativă la prolificitatea producţiei indiene de software.
4. Desfăşurarea dezbaterilor
Din 24 martie 2004, Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă,
14-16:30
Anticipând "Premiul pentru cel mai bun Conţinut Cultural al unui produs Multimedia" decernat de Ministerul Culturii şi Cultelor din România şi de Asociaţia Română pentru Multimedia Interactivă, ITC a organizat o masă rotundă cu tema: "Cultura şi Noile Instrumente ale Societăţii Informaţionale".
Participanţi:
- Prof. Dr. Ioan Opriş, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor
- Prof. Dr. Doina Banciu, Director General al Institutului de Informatică din Bucureşti şi coordonator al programului INFOSOC
- Dl. Cătălin Niculescu, Manager de Infrastructură - sucursala locală Nokia
- D-na Roxana Theodorescu, Director al Muzeului Naţional de Artă
- D-l Şerban Mestecăneanu, Manager de Comunicaţii al Centrului Cultural Britanic
- D-l Grigore Popescu, Director General al ITC
- Porf. Dr. Horea Murgu, Profesor de Multimedia, Sunet, Montaj la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică
-Dr. Mircea Angelescu, Directorul Direcţiei de Muzee, Colecţii şi Arte Vizuale în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.
-Arhitect Georgeta Gabrea-firmă de Arhitectură şi ambient Capitel
Specialişti din sectoarele tehnologiei şi marketing-ului pieţei româneşti, din agenţiile de presă şi din instituţiile culturale, au contribuit activ la dezbateri.
Discuţiile au fost moderate de Gheorghe Samoilă, coordonator ITC al mesei rotunde.
D-l Gheorghe Samoilă a prezentat contextul în care masa rotundă este organizată, scopul discuţiilor şi l-a invitat pe D-l Grigore Popescu, Director General al ITC să deschidă dezbaterile.
D-l Grigore Popescu în calitatea sa de conducător al unei instituţii implicate în proiecte de e-content şi tehnologii ale Societăţii Informaţionale, reamintind de participarea sa la lansarea competiţiei pentru decernarea premiului WSIS din decembrie de la Geneva, a vorbit despre serioasele probleme cu care se confruntă lumea astăzi, cu precădere la "falia digitală" care, neglijată, va conduce la grave inechităţi. Intervenţia dânsului a accentuat idea că accesul la informaţie nu trebuie să fie blocat de probleme sociale, de sărăcie şi dezechilibre de tot soiul. A subliniat de asemenea idea că această problemă nu este prezentă numai la scară globală între ţările bogate şi cele sărace ci şi în cadrul aceleiaşi societăţi unde mai mulţi factori opresc accesul oamenilor la noile tehnologii. A analizat problemele specifice ale societăţii româneşti ca probleme întâlnite, în general şi în ţările nou asociate, şi a subliniat factorii economici, culturali şi psihologici care generează blocajele amintite. S-a subliniat ideea că neglijarea aspectelor culturale ale conţinutului conduce la un efect negativ. Internetul folosit pentru diseminarea largă a culturii poate în egală măsură să fie folosită la răspândirea subculturii. Strălucirea tehnologiei atrage umbrind în acelaşi timp eforturile de a asigura conţinut de calitate. D-l Popescu lansează întrebarea retorică, dar în acelaşi timp incitantă, "în ce mod comunicaţiile şi tehnologiile IT servesc cultura" şi exemplifică cu două proiecte remarcabile legate de implicarea IT-ului în proiecte culturale, cum ar fi scanarea 3D a documentelor arhivei Vaticanului făcută de IBM, sau scanarea în adâncime pe straturi de culoare a picturilor ce se găsesc în Muzeul Louvre. Deşi notabile, aceste proiecte sunt încă izolate şi ar trebui extinse la multe alte proiecte culturale.
D-l Samoilă a vorbit despre necesitatea unei abordări naţionale chiar şi în producţia multimedia în timp ce ţara noastră se îndreaptă spre integrarea în spaţial cultural European. Este imperativ din acest punct de vedere să se conserve valorile tradiţionale (folclorul românesc este unul dintre cele mai bogate din Europa, moştenirea bizantină, unicitatea culturii noastre - românii sunt latini şi ortodocşi în acelaşi timp). De aceea d-l Samoilă a amintit de proiectul Multimedia prezentând valorile secţiunii medievale ale Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti, un proiect în cadrul căruia un conţinut de calitate excepţional este implementat într-un proiect Multimedia. El a invitat-o pe D-na Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă, să expună probleme specifice ale muzeului.
Dânsa a apreciat faptul că, cooperarea stabilită cu ani în urmă cu ITC, a fost fructuoasă generând proiecte interesante cum ar fi primul Chioşc Interactiv din România instalat în cadrul Muzeului. A fost o întâlnire fericită între tehnologie şi conţinut cu rezultate benefice pentru public. A mai amintit deasemenea modul în care IBM a ajutat instituţia şi a apreciat că mai există multe căi de a îmbunătăţi prezenţa muzeului pe web sau de a dezvolta un proiect al unei baze de date care să poată exploata conţinutul moştenirii culturale a muzeului făcându-l astfel mai accesibil publicului larg.
D-l Ioan Opriş, Secretar de Stat în Ministerul Culturii şi Cultelor a adus o viziune generală asupra problemelor culturale şi asupra noilor instrumente tehnologice oferite de societatea informaţională. El a subliniat faptul că, în general, în ultimii ani instituţiile culturale au găsit soluţii de a-şi informatiza activitatea şi a menţionat proiectul de anvergură privind crearea reţelei naţionale a patrimoniului, o bază de date a întregului patrimoniu ce se află în muzee pe tot cuprinsul României. Domnia sa a făcut un apel la o abordare mai sistematică şi la o cooperare activă din partea sectorului tehnologic deoarece acţiunile sinergetice pot produce mari beneficii deopotrivă sectorului cultural şi tehnologic. Dânsul a menţionat deasemenea rolul activ al producţiei multimedia ca un segment cultural de sine stătător şi a vorbit despre cea de a doua ediţie a premiului pentru cel mai bun conţinut cultural al unui produs Multimedia ca despre un eveniment prestigios.
Doamna Doina Banciu, director general al Institutului Central de Informatică şi coordonator al programului INFOSOC a vorbit despre experienţa proprie ca profesor la disciplina Biblioteci digitale din cadrul Universităţii Bucureşti şi în calitate de coordonator al programului INFOSOC. Programul cuprinde proiecte dinamice conduse de firme mici şi mijlocii în cadrul cărora se finanţează cercetări asidue în beneficiul noii societăţi informaţionale. Doamna Doina Banciu a salutat acest eveniment al cărui titlu pune în discuţie noţiunea de "cultură a informaţiei", noţiune care ar trebui separată de cea de "cultură informatică". Este recomandabil pentru instituţii din sfera cercetării tehnologice să facă propuneri de proiecte împreună cu instituţii culturale care se vor bucura de suportul programului INFOSOC.
Domnul Mircea Angelescu, director în Ministerul Culturii şi Cultelor a vorbit despre germenii unei noi paradigme culturale şi a unei deplasări notabile către zona vizuală cu o mare responsabilitate către conţinut.
Domnul Şerban Mestecănenau din cadrul Centrului Cultural Britanic a făcut deasemenea un apel la cei care plasează conţinutul cultural pe internet, proces care trebuie să reclame responsabilitate, deoarece răspândirea în masă a informaţiei înseamnă câteodată standarde culturale scăzute. S-a arătat că în Bucureşti reţelele locale creează un sentiment de apartenenţă la comunitate, lucru care nu poate fi neglijat de factorii culturali.
Domnul Cătălin Niculescu, Manager de Infrastructură la Nokia a vorbit despre eforturile făcute de Nokia pentru a ajuta poiectele culturale. Nokia nu s-a gândit numai la sponzorizări directe ci mai ales la introducerea de noi facilităţi tehnologice ce se traduc prin aplicaţii mobile esenţiale pentru societatea informaţională de astăzi şi în acelaşi timp importante pentru multe zone culturale. Ghidul inteligent dependent de locaţie poate fi folosit în scopuri turistice. Este rândul culturii de a introduce conţinut cultural în aceste noi aplicaţii mobile.
Domnul Horea Murgu, profesor de Profesor de Multimedia, Sunet, Montaj la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti a vorbit despre rolul acestui tip de programe în educaţia tinerilor studenţi. Multimedia este un instrument indispensabil pentru educaţie. A mai subliniat ideea că dezvoltarea de DVD-uri depăşeşte producţia de CD-ROM-uri oferind o alternativă viabilă pentru dezvoltarea de noi proiecte multimedia.
Doamna Georgeta Gabrea, a vorbit despre Multimedia şi arhitectură referindu-se la Bucureşti-Micul Paris şi a oferit un subiect interesant pentru o abordare comparativă, arhitectura franceză din secolul XX şi arhitectura Bucureştiului din aceeaşi perioadă. Această abordare Multimedia poate fi un subiect interesant al unui viitor produs Multimedia.
Domnul Gheorghe Samoilă, moderator, a apreciat calitatea şi relevanţa intervenţiilor şi a invitat participanţii să încheie sesiunea de discuţii urmărind o prezentare a produselor Multimedia selectate pentru premiul Cel mai bun Conţinut Cultural al unui produs Multimedia.
5. Concluzii
Societatea română experimentează în general aceleaşi tendinţe ca statele nou aderate la Comunitatea Europeană sau candidate la aderare. Aspectele specifice sunt deasemenea relevante. Cultura este un mare posesor de conţinut în România la fel ca peste tot în lume iar aceasta implică eforturi de a utiliza acest conţinut.
Există instituţii dornice de a dezvolta proiecte în această direcţie dar acestea au nevoie de surse de finanţare pentru a atenua aspectele legate de "falia digitală", mai ales cele legate de accesul liber la instrumentele societăţii informaţionale.
Deasemenea, tehnologia nu trebuie să neglijeze aspectele culturale pe măsură ce se răspândeşte pe seama scăderii costurilor.
Există o nevoie crescândă ca instituţiile culturale, în mod special muzeele, bibliotecile etc. să păşească în lumea digitală unde accesul poate fi nelimitat. Urmărind accesul la informaţie cu ajutorul noilor medii digitale nu se va înregistra o scădere a numărului de vizitatori ci din contră se va mări.
Multimedia este un instrument indispensabil pentru educaţie iar productorii români de Multimedia candidaţi la premiu au demonstrat interesul pentru acest tip de produs cultural.

6. Idei desprinse din dezbateri:
Acces liber la informaţie prin instrumentele de comunicare.
Atenţie acordată aspectelor culturale în cursa spre progres tehnologic.
Păstrarea caracterului specific naţional-conectarea prin cultură stimulează diversitatea.
Acces lărgit la patrimonial cultural prin noile medii de comunicaţie.
Acţiuni sinergetice între tehnologie şi cultură.
Responsabilitate în manipularea conţinutului.

7. Galerie foto

                        

 

                                     

                                    

 

                              

 

::Înapoi