Masa rotund numrul 2
Cu tema:
"Cultur i comunicare"

1.Sumar
In societatea romaneasca culura evolueaza concomitent si in paralel cu instrumentele noi de comunicare. Legate de o dezvoltare tehnologica cu dimensiune globala, noile tehnologii de comunicare au cunoscut o expansiune exploziva in ultimii ani. Comunicatiile mobile, Internetul de banda larga, televiziunea interactiva devin accesibile pe masura ce un public din ce in ce mai larg apeleaza la aceste servicii in conditiile scaderii pretului lor.
Cultura romana se situeaza pe pozitia de consumator de astfel de servicii. Totusi, o analiza atenta releva faptul ca exista discrepanta intre diseminarea noilor tehnologii in domenii economice, de business, tehnologice si diseminarea culturala. Un aspect important al acestui domeniu, cartea, cunoaste si ea o abordare electronica. Viitorul publicatiilor electronice in comparatie cu evolutia cartii clasice este unui din subiectele prezentei mese rotunde.

2. Circumstante locale
Masa rotund s-a organizat in cadrul Targului de Carte Bookarest 2004 Editia a XII-a. Acesta a reunit in perioada 26-30 mai 2004, pe o suprafata de 2800 mp. aproape 240 de expozanti dintre care 38 din strainatate.

"Cultura i comunicare"
vineri 28 mai ora 13.30
n cadrul Trgului internaional de carte Bucureti

3. TARGUL INTERNATIONAL DE CARTE BUCURESTI
EDITIA A 12-A
26 - 30.05.2004
Galeriile de art "Etaj 3/4" Teatrul Naional

Organizatori: Fundatia ARTEXPO in colaborare cu Asociatia Editorilor din Romania, ArCUB i Centrul de Proiecte Culurale al Municipiului Bucuresti cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor si Primariei Municipiului Bucuresti.
Scriitori, editori, distribuitori, librari, bibliotecari etc. au participat la cele 190 de evnimente incluse in programul manifestarii . Segmentul Multimedia a fost prezent la Targ. ITC a prezentat noua enciclopedie Multimedia (ROMANIA 2003) si produsele in dezvoltare - Biblia Editie jubiliara a Sf. Sinod.
Standuri cu produse Multimedia au fost prezentate.
Noi Mediaprint, Humnitas Multimedia, fundatia Noesis, Galaxy Media S.R.L.
Targul s-a bucurat de o consistenta participare straina: Marea Britanie, Ungaria, Franta, Germania, Olanda, Moldova, Spania.

Fundaia artexpo n colaborare cu:
Asociaia Editorilor din Romnia
Asociaia Scriitorilor Profesioniti din Romnia
ArCuB - Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureti
cu sprijinul Ministerului Culturii i Cultelor i Primariei Municipiului Bucuresti

Vineri 28 mai ora 13.30 la Trgul Internaional de Carte Bookarest 2004 la galeriile de art fotografic GAD etaj 3 din cldirea Teatrului Naional.

4. Participanti:
Irina Oberlander Trnoveanu
Director adjunct al CiMeC, Institutul pentru Memorie Cultural
Andreea Demirgian
Redactor Editura LiterNet
Delia Oprea
Redactor Editura LiterNet
Mihaela Ionescu
Artexpo
Simona Sburlan
Artexpo
Prof. dr. Horea Murgu
Universitatea Naional de Arta Teatral i Cinematografic
Grigore Popescu
Director general ITC
Gheorghe Samoil
Sef departament multimedia ITC
Moderator: Irina Oberlander Tarnoveanu

Numeroi reprezentani ai editurilor participante la Trgul de carte, public vizitator.

5. Desfasurarea discutiilor
Au aparut in ultimii ani biblioteci virtuale romanesti, edituri virtuale, sit-uri de muzee si reviste electronice. Cu toate acestea articolele si cartile publicate exclusiv in format electronic nu sunt recunoscute la noi in bibliografia academica si nu sunt citate in lucrari de specialitate, nu sunt acceptate sa concureze la premii. Se pune intrebarea daca noutatea mediului electronic este de vina pentru prudenta sau neincrederea fata de acest nou mod de publicare, sau este vorba de un conservatorism care ne condamna la stagnare.
Discutia isi propune sa abordeze starea publicatiilor electronice romanesti:
- ce sunt publicatiile electronice si cum sunt ele promovate
- cine sunt cei care se ocupa de ele si cine sunt cei care le consulta
- cum asiguram recunoasterea si respectarea drepturilor intelectuale in mediul electronic
- care sunt avantajele si punctele vulnerabile ale mediului digital
- ce probleme de acces si comunicare globala ridica barierele de limba

Reprezentani ai unor instituii prezente la masa rotund i-au prezentat activitatea, realizrile i principiile care stau la baza strategiei de firm care a condus la includerea publicaiilor electronice n preocuprile lor.

Reprezentantele editurii LiterNet au definit profilul acesteia:
- editura virtuala care ofera posibilitatea de a citi on-line sau de a descarca gratuit carti in format electronic
- articole, cronici, editoriale, muzica, galerie foto si multe altele intr-o sectiune care este actualizata zilnic
- revista a presei culturale, cronici, articole, programul cultural pentru Bucuresti si recomandari din programul TV
- informatii despre muzee si alte institutii culturale

CiMeC, Institutul de Memorie Cultural si-a prezentat activitatea editoriala on-line care este sustinuta de un site vizitat de 250 000 de vizitatori individuali anual in care se gasesc monografii, rapoarte, cataloage si repertorii, carti rare, teze de licenta din domeniile arheologiei, muzeelor, monumentelor istorice, etnografiei, numismaticii, istoriei, artelor spectacolului.

ITC Institutul pentru Tehnica de Calcul este unul din primii producatori de publicatii electronice din Romania si preocuparile sale acopera intreaga istorie a domeniului. In acelasi timp, este printre cei care au avut permanent in vedere continutul cultural al acestor publicatii. Activitatea sa a primit numeroase recunoasteri inrnationale de prestigiu.

Discuiile s-au purtat n principal asupra rolului formelor alternative prezente n activitatea editorial i n comerul cu carte, respectiv al publicaiilor electronice on-line i off-line, asupra impactului lor asupra mediului socio-cultural i asupra evoluiei n viitorul apropiat al peisajului editorial.

6. Concluzii
- Noile suporturi ale formelor de comunicare sunt receptate nc n mod diferit.
- Atitudinea negativa este indusa de categorisirea publicatiilor electronice ca o alternativa care ar cere eliminarea formei clasice de cultura scrisa, ca si de comoditatea fata de efortul, minim, de adaptare la aparitia unor instrumente noi.
- Atitudinea pozitiv nsoit de utilizarea efectiv a noilor forme digitale este din ce n ce mai larg acceptat i folosit, integrarea rapida a noilor instrumente digitale alaturi de si adesea n sprijinul modalitatilor clasice fiind o realitate incontestabila.
- Utilizarea noilor medii digitale constituie o diversificare a modului de acces la patrimoniul cultural national si universal.
- Utilizarea noilor medii digitale contribuie la democratizarea accesului la patrimoniul cultural national si universal, prin scaderea costurilor.

7. Galerie foto

                                  

                                             

::napoi