Un CD-ROM despre Brâncuşi, ce sarcină dificilă atunci când o înţelegi. Ce sarcină grea, atunci când începi să îl cunoşti pe Brâncuşi, când cuprins de teamă pătrunzi în universul lui minunat, când înţelegi dificultatea misiunii tale, aceea de a nu da interpretări ci numai mărturii, aceea de a proiecta lumina fără să naşti umbre care citesc altfel opera.
Înţelegând precauţia şi grija muzeografilor în a oferi cu greutate imagini ale operelor şi imagini de înaltă calitate numai, descoperi cu amplificată plăcere preocuparea lor permanentă pentru imaginea Artistului.
Acelaşi lucru pentru textele specialiştilor obţinute după diligenţe nu odată rămase fără răspuns.
Şi atunci care a fost rostul nostru în acest context restrictiv ?
A fost să adunăm şi să punem într-o formă multimedia mărturia, mărturia vorbită, fotografia operei, mărturia scrisă a celor îndrepăţiţi să o facă, lecţia de artă pentru cei dornici să descopere şi să înveţe prin intermediul acestui mediu nou care este CD-ROM-ul.
Mărturia lui Barbu Brezianu în primul rând, venind din lumea lui Brâncuşi, din partea unuia ce i-a fost alturi prin exegeze, mai bine de o jumătate de secol, cu vocea sa unică cu inflexiuni franţuzeăti, acele inflexiuni care atât de rar se mai aud prin Micul Paris de astăzi, vorbind despre trecerea prin viaţa Artistului şi naşterea unei legende.
Mărturia Sandei Tătărescu, fiica Arethiei, cea care a făcut ca românii să se bucure la ei acasă de minunea ridicată de Brâncuşi la Târgu Jiu, numită azi Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu .
Mărturia Soranei Gorjan despre epopea ridicării aceleiaşi minuni, a Coloanei de la Târgu Jiu, realizare artistică copleşitoare şi în acelaşi timp trainică inginerie menită să dureze.
Fotografiile făcute de Brâncuşi însuşi operelor sale, oferindu-ne prilejul unic de a vedea lucrările sale, aşa cum el le-a văzut, aşa cum le-a învăluit cu lumini şi umbre, îndreptându-ne privirile către un sens, altfel nerevelat.
Şi vrând să trecem dincolo de percepţia vizuală, nu ne rămne decât să pătrundem sensul eseurilor Revolta nonfigurativului a lui Pavel Şuşară sau Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu al lui Dan Grigorescu.
Şi când setea noastră de frumos s-a trezit, iată "bucuria pură" a cutrii prin lume a minunilor sale aşezate într-o expoziţie virtuală, la Bucureşti, Craiova şi Târgu Jiu, la Philadelphia în faţa Păsărilor Sale în zbor, la Moma şi Guggenheim, şi în cele din urmă la Paris prin atelierul său, într-unul din "cele mai minunate locuri de pe pământ" cum îl numea Jean Cassou, nvnd din imagini şi aflând din texte scrise de maeştri, sensul adânc al unei arte care a deschis un drum.
Şi când spre încheiere, întorcându-ne spre origini, ascultăm doinele Gorjului, tânguite în dor, parcă arse de setea lui nestinsă pentru acasă, rostim pomenirea către fratele nostru Constantin care ne-a aşezat în Europa şi în universalitate aşa cum nimeni altul nu a făcut-o până acum.
Am reuşit în demersul nostru? Nu putem să spunem.
Dacă nu, este vina noastră, a meşterilor multimedia din ITC care s-au străduit nu numai să pună conţinut în formă multimedia, dar câteodată să şi creeze conţinut - le mulţumesc din toată inima, îndeosebi inginerului Cristian Albu care a rămas îndârjit pe baricade atât acestui proiect şi graficianei fotograf Anca Poiată autoare a multor fotografii din muzeele din România.
Dacă da, le mulţumesc încă mai mult şi în primul rând domnului Grigore Popescu director general ITC, care îndrăgostit de artă şi de Brâncuşi, ne-a susţinut moral şi material de-a lungul unui parcurs îndelungat şi anevoios deseori, Ministerului Culturii şi Cultelor care a sprijinit acest proiect, Muzeului Naţional de Artă al României, îndeosebi doamnei Roxana Theodorescu şi Rodica Matei, Muzeului de Artă din Craiova, Muzeului de Artă din Philadelphia şi în special lui Sherry Babbitt director de publicaţii la Muzeu, Muzeului de Artă Modernă din New York, Muzeului Guggenheim New York, Muzeului Naţional de Artă Modernă Centrul Georges Pompidou din Paris, Muzeului Nelson Atkins din Kansas City, Yale University Art Gallery New Haven, Moderna Museet Stokholm, Staatgalerie Stuttgart, Galeria Naional Canberra. Mulţumesc colaboratorilor menţionaţi în această prezentare în mod deosebit doamnei Sorana Gorjan care a adus valoroase adiţiuni conţinutului, dar şi doamnelor Ann Temkin, curator la MoMA, doamnei Margit Rowell, brâncuşolog eminent, domnului Mihai Oroveanu şi multor altora pe care, din cauza restricţiilor de spaţiu nu-i pot menţiona aici. Ei toţi au contribuit la efortul depus ca acest proiect să prindă viaţă în amintirea marelui Constantin Brâncuşi.

Gheorghe Samoilă

copyright ITC

::Înapoi