Buletin 35

 

Buletin CULTINFORM 35

Autor Horia Gligor

http://transilvaniaguitar.ro
A cincea ediţie a Festivalului internaţional de chitară TRANSILVANIA este planificată în perioada 22-25 noiembrie 2007, la Cluj-Napoca. Este organizat de Asociaţia de Chitară TRANSILVANIA şi Casa Municipală de Cultură, având scopul de a promova instrumentiştii profesionişti şi de a stimula  tinere talente. În acest an va avea loc şi un concurs dedicat formaţiilor camerale de chitare.

http://video.rol.ro/
Accesarea acestui sit oferă amatorilor de creaţii audio-video, mai ales dacă dispun de o configuraţie corespunzătoare a PC-ului şi o bandă mai largă pentru accesul la Internet, multe videoclipuri, filme sau creaţii muzicale.
Pe pagina de gardă a ROL.ro  se anunţă lansarea  VideoMix.ro - un sit ce cu mii videoclipuri muzicale, filme (serioase sau “haioase”) şi clipuri de la utilizatori împărţite în categoriile - auto, animale, copii, muzică, sex, călătorii, sport şi televiziune.
De exemplu, amatorii de muzică se pot delecta cu piesele interpretate de Andreea Balan,  Cleopatra Stratan, Cristina Spatar, 3SudEst, Dj Pro-ject,   Voltaj, Akcent, Alexandra Ungureanu, Anda Adam,Bonita  ş.a.
Lista filmelor începe cu “4luni 3saptamani şi 2zile”, Ratatouille, Ora de vârf,  Suspiciunea, Omul cu gândacii, După ea  şamd.
Clipurile sunt împărţite în  categoriile: Animale, Animaţii, Auto, Călătorii, Cinema, Copii, Diverse, Funny, Muzică, Personale, Politică, Re- clame, Sex, Sport, Ştiri, Televiziune şi  Vedete. 

Cu picturile din Oltenia în Banat
Am primit prin poşta electronică învitaţia de a vizita expoziţia pictorului craiovean Stelian Ghiga, deschisă în perioada 8 octombrie -5 noiembrie 2007, la libraria Cartureşti din complexul comercial Julius Mall din Timişoara.
Aflăm din invitaţie că pentru pictor: “…nevoia de a picta se aseamănă cu cea de a mânca – e o necesitate. N-a putut şi nici n-a vrut să renunţe la artă niciodată, ci poate la studiile superioare de specialitate, înainte de revoluţie, „când se intra foarte greu la facultate şi existau candidaţi care dădeau de 12 ori şi tot nu intrau”….
Ce îşi doreşte să obţină prin expoziţia din Timişoara?
„În primul rând, sper ca picturile mele să placă publicului, apoi să mă fac cunoscut de elita artistică a Timişoarei, iar dacă aş vinde ceva, nu mi-ar displăcea” – spune cu francheţe Stelian Ghiga. Auto-declarat artist inovator, care preferă „o pictură de pionier, decât una manieristă”, pictorul craiovean ar vrea ca lucrările sale să circule, iar valoarea lor să tot crească. Nu neapărat până într-acolo unde i s-ar cuveni celui ce le-a creat una din cele două glorii posibile (şi trecătoare?): „(...) laurii pe care ţi-i pune lumea, moda, conjuncturile sociale care sunt muritoare şi laurii care te fac nemuritor prin calitatea operelor lăsate – vezi cazul lui Johannes Vermeer din Delft – perla şi nestemata Olandei”. Ci până în punctul în care „asta ar însemna că nu m-am chinuit degeaba şi munca mea nu a fost în zadar”.

http://www.revistanoinu.com
Găsim în revista “Noi, NU” şi programul de vizitare din trimestrul IV-2007 a  Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu:

  • Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” din Dumbrava Sibiului: de marţi până duminică, între orele 10 – 19;
  • Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” marţi – duminică, orele 9 -17.
  • Expoziţii:  „Din cultura şi arta popoarelor lumii” şi „Elemente de Ecumenism în satul românesc” (Piaţa Mică, nr.11) şi  ” Cahle transilvane” (Piaţa Huet, nr 12).
  • Muzeul de Etnografie şi artă populară săsească „Emil Sigerus”: marţi – duminică, orele  – 17,
  •  Expoziţie: „Mobilier pictat Transilvănean”,  (Piaţa Mică, nr.21).

Noaptea cercetătorilor
În ediţia online a jurnalului Gândul, la adresa
(http://www.gandul.info/ educatia/ noaptea-cercetatorilor-bezna-totala)
apare un comentariu devastator la adresa organizatorilor celui mai important eveniment dedicat cercetătorilor din România: “Ediţia de anul acesta a „Nopţii Cercetătorilor” a fost un fiasco total. Culmea, în seara de 28 septembrie, când evenimentul trebuia să fie în toi, nimeni din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică nu ştia nici măcar unde acesta are loc, întrucât firma organizatoare nu s-a deranjat să facă publică vreo informaţie. „E de necrezut ce se întâmplă. Aflăm din gură-n gură. Nu se poate aşa ceva!”, ne-a spus Iulia Mihail, director, în cadrul ANCS. Până la închiderea ediţiei, firma cu pricina nu a putut fi contactată, pentru a ne lămuri câţi bani a primit de la Uniunea Europeană şi ce a făcut concret cu ei.  (R.F.)”.

Din informaţiile accesibile prin Internet, programul Nopţii cercetătorilor din cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului pe platoul Etno Tehno Parc se anunţa extrem de interesant: ateliere simultane de fizică, obţinere de energie verde din vânt, etnografie, experimente cu termometrul lui Galileo Galilei, vizitarea machetelor  morilor cu apă, spectacol oferit de Ansamblul ”Căluşarii” din Răşinari, tombolă.
Păcat că neanunţarea prin canalele masmedia potrivite a manifestării nu permis organizatorilor să  prezinte intenţiile lor la mai mulţi vizitatori: “Proiectul propus, Noaptea cercetătorilor în România în 2007 doreşte să schimbe stereotipurile despre cercetători şi profesiile acestora, pentru ca ei să fie percepuţi drept nişte „oameni obişnuiţi” de către publicul larg. De asemenea, ne străduim ca un efect secundar, să convingem tinerii de cât de fascinante pot fi carierele ştiinţifice şi să le stimulăm orientarea ştiintifică”.

Ziua internaţională a muzicii
 Se sărbătoreşte din anul 1975 la 1 octombrie. Este iniţiativa transformată în realitate a celebrului violonist, dirijor, muzicolog şi fost preşedinte al Consiliului musical al UNESCO Yehudi Menuhin. Cariera acestuia a  fost  influenţată şi de contactul cu George Enescu, profesor al său la Paris.
Aflăm dintr-un articol scris de  Cătălina Constantinovici   că Asociaţia Culturală “Vis de artist” a dedicat o manifestare  culturală atât “Zilei muzicii” cât şi persoanelor trecute de a doua tinereţe din Botoşani   (tot pe 1 octombrie se sărbătoreşte şi  “Ziua internaţională a persoanelor de vârsta a treia”, hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1991), oraş cu care George Enescu a avut legături puternice.
Copiii artişti din diferite unităţi de învăţământ muzical au pregătit un recital de muzică uşoară la care au intrat în program Andreea şi Lavinia Brai, Costinel Bălan, Bianca şi Dayana Iacob, Andreea şi Alexandra Grigoroşcuţă, Oana Tabultoc, Ioana Mititelu, Claudia Rusu, Ionela Nechita, Gina Poleac, Ionuţ Cosman, Mădălina Tataruşanu, Andreea Prepeliţă, Amalia Rotariu şi Mariuca Nicolau.
Reprezentanţi talentaţi din Centrele pentru minori au expus picturi realizate în ulei pe sticlă.
În articol apare şi scrisoarea din 30 noiembrie 1974, semnată de Yehudi Menuhin şi Boris Yarustowski, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al muzicii, adresată membrilor acestuia:
“Domnilor,
Prima zi internaţională a muzicii organizată de către Consiliul internaţional al muzicii va avea loc pe 1 octombrie  1975, conform cu rezoluţia luată la a 15-a Adunare Generală din Lausanne, în 1973.
Intenţia acestei zile este de a încuraja:
-    promovarea artelor printre alte sectoare ale societăţii;
-   aplicarea idealurilor UNESCO de pace şi de prietenie între popoare, de dezvoltare a culturilor lor, de schimburi de experienţă şi de apreciere mutuală a valorilor artistice;
-   promovarea activităţilor Consiliului Internaţional al muzicii aferent UNESCO, a organizaţiilor internaţionale membre şi comitetelor naţionale, ca şi a politicii sale în general.
Pentru a pune aceste intenţii în practică, organizaţiile noastre internaţionale şi comitetele naţionale sunt învitate să ia în consideraţie următorul plan de activiăţi:
EVENIMENTE MUZICALE
-    să învite compozitori, interpreţi şi muzicologi de renume pentru a vorbi despre importanţa muzicii, de locul ei în viaţa modernă, de idealurile UNESCO şi de activitaţile Comitetului internaţional al muzicii;
-    să organizeze întâlniri cu artişti, competiţii şi teste muzicale;
-  să organizeze expoziţii de instrumente muzicale, de înregistrări, fotografii, picturi, sculpturi, caricaturi şi afise pe teme muzicale;
-  să invite delegaţii de muzicieni din alte comitete naţionale, să participe la Ziua internaţională a muzicii, precum şi compozitori şi interpreţi de pe diferite continente;
-    să solicite interpreţilor mari din ţările lor să susţina concerte de Ziua internaţională a muzicii prin care să contribuie în intregime sau parţial la fondul internaţional de ajutorare mutuală a muzicienilor.
PROGRAME DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE
-    să transmita concerte, discuţii şi dezbateri cu participarea personalitaţilor majore care apreciază muzica (pictori, scriitori, chiar şi politicieni); cu ocazia Zilei internaţionale a muzicii , conducătorii Comitetului internaţional al muzicii vor transmite mesaje speciale;
PRESA ŞI ÎNREGISTRĂRILE
-    să publice articole în presă pentru a atrage atenţia publicului către această zi;
-    să organizeze schimburi de casete şi de înregistrări folosite doar pentru scopuri demonstrative;
LUPTA ÎMPOTRIVA POLUĂRII SONORE
-    să propună autorităţilor locale ca, în această zi, să organizeze câteva minute de linişte în oraşe; această perioadă va fi folosită pentru a asculta muzică  în locuri publice (parcuri şi pietele principale).
Pentru a realiza aceste activităţi, este esenţial să punem la dispoziţie toate forţele noastre: radio şi TV, societaţile de concert, companiile de operă, organizaţiile de amatori; un mare număr de locaţii ar trebui folosite: sălile de concerte ale teatrelor, centrele culturale, universitaţile, bisericile, şcolile, fabricile, ca şi zonele deschise: parcuri, grădini şi stadioane.
Sperăm ca aceasta prima zi internaţională a muzicii să constituie o realizare majoră printre activităţile noastre şi să devină un eveniment anual menit să propage o mai mare întelegere a artei noastre, care să întărească pacea şi prietenia dintre popoare prin intermediul muzicii.
Cu prietenie,
Yehudi Menuhin şi Boris Yarustowski,
preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al muzicii”

Desigur că multe dintre ideile cuprinse în acest apel şi-au găsit rezolvarea şi prin utilizarea puterii de comunicare a  Internet-ului, soluţii de neimaginat în 1974. Exemplul cel mai la îndemână este postul public al Radio-ului  pentru tineret, accesibil la www.radio3net.ro.
Ideea referitoare la lupta contra poluării sonore ar trebui extinsă şi printr-o lege care să interzică montarea şi utilizarea în automobile de instalaţii audio cu difuzoare extrem de puternice. Dacă la  interzicerea utilizării telefonului mobil în timpul condusului legea valabilă acum are ca motivare atât ocuparea unei mâini cât şi diminuarea atenţiei şoferului, cu atât mai mult bombardamentul decibelilor trebuie considerat ca un generator potenţial de accidente (indiferent dacă mândrul conducător îi fericeşte pe cei care stau pe o rază de zeci de metri în jurul maşinii cu manele sau cu “Eine kleine nacht Musik” de Mozart).

http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Amatorii de istorie, în general, şi de cea specifică locurilor noastre, în
special, pot găsi în acest sit foarte multe informaţii despre strămoşii noştri.
Nu au decât greutatea alegerii dintre numeroasele legături dintre care transcriu în continuare doar o mică parte: Cartografica/ Dacoromania/Falx Dacica/ Heron/ Statele DacoRomaniei/ Timocenii/ English section/ Burebista/ A dacian's prayer/ Cult of Fire/ Dacians Religion/ Deceba/  Dochia/ Sarmizegetusa/ The Fortress Costeşti/ Dacia Nemuritoare/  Asociatia Sarmizegetusa/ Astrologia în Dacia/ Celtodacii/ De unde vin românii/ Romanitatea balcanicã/Vorbitor în numele Morţilor/ Zamolxianism/ Dragobet/ Druizii si preotii daci/ Tărtăria/ Cîntecul Nibelungilor/ Herodot/ Origen/ Ovidiu/ Platon/ Socrates/ Aşezările Geţilor/ Aurul Daciei/ Columna traiană/ Comoara lui Decebal/ Kosonii/Palatul lui Decebal/ Ştiinţa dacilor/ Viţa de Vie/ Zamolxe/ Cotiso/ Decebal/ Deceneu/ Scorilo/  Spartacus/ Capul de lup/ Cultul Morţilor/ Localizarea Kogaionului/ Solomonarul/ Zeul Luminii/ Limba dacă/Originea românilor/ Perit-au dacii/ Meşterul Manole/ Sânziene/ Peştera Muierii/ Mioriţa/ Rugãciunea unui dac/ Sora lui Decebal/ Suspinul neamului/ Terra Daciae  şamd.

Pe pagina de gardă găsim şi  expunerea de motive ce a stat la baza iniţiativei proiectării acestui sit şi adresa de poştă electronică la care se pot trimite contribuţiile ştiinţifice pentru completarea bazei de date sau solicita lămuriri. Transcriu în continuare câteva dintre gândurile autorului: “… Punând la un loc informaţii despre cultura şi civilizaţia dacică, despre etnogeneză, despre originile şi răspândirea neamului românesc, informaţii bazate pe izvoarele  antice şi medievale, pe studii particulare, pe o bibliografie extinsă, autorul situează site-ul la jumătatea distanţei dintre academicieni şi vulg, propunându-şi să depăşească barierele aflate între cele două extreme. Lăsând cititorului posibilitatea ca, după parcurgerea datelor oferite de către toţi cei pasionaţi de istoria românilor, să adere la un punct de vedere sau altul folosindu-şi propriile măsuri.

      Acest site îşi propune să fie vehiculul ideilor, teoriilor noi aflate faţă în faţă cu datele obţinute de către cercetarea sistematică şi riguroasă oferite de către istoriografia românească. Dorindu-se o punte între cei ce au alte ocupaţii decît aceea de cercetare exhaustivă dar care au timp şi disponibilitatea să îşi pună întrebări, şi mediul academic, sit-ul "Enciclopedia dacica" îşi propune să informeze fără a impune, oferind prilejul unor concluzii personale!”.”

La una dintre adresele Internet recomandate în acest sit (http://www.dracones.ro/) se găsesc citate referitoare la strămoşii noştri, dintre care transcriu câteva:
- Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc. (W. Schiller, arheolog american)
- Pe tăbliţele de la Tărtăria, scrisul apare în teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult înainte de Sumer.(R. Schiller, Reader`s Digest, 7, 1975)
- După cum vedem există o mare asemănare între limba geţilor şi limba latină. (N. Densuşianu, Dacia Preistorică, pagina 677)
- Ar fi mai uşor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate lesne şi degrabă pe români de la vechile lor datini. (Alecu Russo)
- Limba lor [românilor] n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă. (Bonfini)
- De aceia, măcar că ne-am deprins a zice că limba română e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, TOTUŞI DACĂ VOM AVEA A GRĂI OBLU, LIMBA ROMÂNEASCĂ E MUMA LIMBII CEI LATINEŞTI.
(Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812)
- Sunt dac, nu sunt roman / Pe romani îi dispreţuiesc.(B.P. Haşdeu)
- Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum, îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane. (Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)
- Nu ne putem mira îndeajuns care e pricina că voi ungurii ne-aţi apăsat pe noi într-atâta şi ne-aţi aruncat după cap şi jugul iobăgiei, când noi suntem şi am fost întotdeauna mai mulţi decât ungurii şi ce e mai mult, suntem şi mai demult decât voi în această ţară, căci suntem rămăşitele încă a vechilor DACI. (Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae)
- [La soldaţii români] Dogma nemuririi sufletului îi făcea curajoşi fără margini, dispreţuitori faţă de orice pericol, poftitori de moarte (apetitus morti) luptători cu hotărâre şi cu o întreprindere de speriat. (Metianus Capella)
- Este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare, aceasta este mândria şi aceata este puterea noastră.
(Nicolae Iorga, Originea, firea şi destinul neamului românesc în Enci- clopedia României)
- Cantitatea de grâu adusă din Pont e mai mare decât tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale, deoarece, acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu.(Demostene, Discursuri)
- (Dacii au) pielea rece şi umedă şi din această pricină moale, albă şi fără păr. (Galenus)
- (Deceneu) i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, căci el era în aceasta un maestru priceput. El i-a învăţat morala (...), i-a instruit în ştiinţele fizicii (...), i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (...), demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a arătat orbita lunii, şi cum globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus, spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc.(Iordanes, Getica, XI, 69-70)
- (Cato:) Feriţi-ne, zei ceresti, ca, printr-un dezastru care i-ar pune în mişcare pe daci şi pe geţi, Roma să cadă, iar eu să mai rămân teafăr...
(Lucanus, Pharsalia, II, 295-297)

  • "Martial îi scrie unui prieten că în ţara Geţilor va găsi stânca lui Prometeu. (Martial, Epigr., IX, 46).

Printre  citatele  atâtor  personalităţi ale culturii şi istoriei a apărut şi
întrebarea unei fetiţe  de zece ani:
- Oare trebuie neapărat să ne laudăm cu toţi care ne-au cucerit?
(Oltea Predoiu, elevă în clasa a IV-a, ian.1980)

http://www.decorative.ro/
Chiar dacă nu veţi cumpăra nici o lucrare dintre cele recomandate la adresa de mai sus, veţi ramâne cu amintirea vizionării unor exponate remarcabile, aparţinând domeniilor: Artă abstractă, Artă religioasă, Pictură,  Grafică,  Pictură pe sticlă, Reproduceri,  Portret şi  Mozaic.

::Înapoi