Buletin 32 |
Buletin CULTINFORM 32
Autor: Horia Gligorwww.9am.ro/stiri-revista-presei/Cultura
Pofta vine mâncând; după ce atenţia lumii s-a îndreptat către cinematografia românească prin Palme d’Or-ul câştigat la Cannes, sunt unii care şi-au adus aminte că până acum, în istoria de 80 de ani a competiţiei americane a OSCAR-ului, n-am ajuns nici măcar să fim nominalizaţi...
Până la 1 octombrie 2007 un juriu (format din 5 sau 7 membri) va alege prin vot secret un film ce va reprezenta România, dintre cele nouă intrate în finală. Academia Americană de Film va alege doar cinci filme din cele 95 propuse de tot atâtea ţări.
În acelaşi sit apare şi o informaţie despre faptul că nici în acest an nu se va mai ţine festivalul Cerbul de Aur. George Scripcaru, primarul Braşovului, a afirmat că SRTv – Societatea Română de Televiziune – i-ar fi răspuns doar la ultima dintre scrisorile oficiale adresate că festivalul a fost prins în buget şi că va avea loc în luna august.
Din păcate, frământările organizatorice ce au generat şi demisia pe 2 iunie 2007 a preşedintelui Tudor Giurgiu au avut ca efect şi blocarea festivalului.
De curând a mai apărut un actor pe această scenă: liderul PSD Braşov, deputatul Constantin Niţă, a anunţat că de organizarea Cerbului de Aur 2008 se va ocupa chiar organizaţia sa!
O altă informaţie se referă la un sondaj de opinie în care au fost implicaţi peste 60 milioane de cetăţeni ai Planetei Terra care au desemnat prin vot lista din care se vor alege cele noi şapte minuni ale lumii:- Piramidele de la Gizeh au statutul de candidate "onorifice" şi sunt exceptate de la vot (singura minune rămasă dintre cele şapte ale lumii antice).
- Templul de la Stonehenge (Marea Britanie),
- Colosseum-ul din Roma, Acropolele din Atena,
- Catedrala Sf. Sofia din Istanbul,
- Marele Zid Chinezesc,
- Templul Kiyomizu (Japonia),
- Catedrala Sf. Vasile de la Kremlin,
- situl arheologic de la Petra (Iordania),
- Taj Mahal (India),
- templul de la Angkor Wat (Cambodgia),
- clădirea Operei din Sidney (Australia),
- centrul islamic de la Timbuktu (Mali),
- statuia lui Christos Răscumpăratorul din Rio de Janeiro (Brazilia),
- statuile uriaşe de pe Insula Paştelui,
- Machu Picchu (Peru), Chichen Itza (Mexic),
- Statuia Libertăţii din New York,
- Castelul Neuschwanstein (Germania),
- Palatul Alhambra (Spania)
- Turnul Eiffel din Paris.Întâlnire a iubitorilor S.F.
A patra ediţie a "Congresului S.F." se va desfăşura în perioada 3.07-12.07.2007 la Capidava, Romania. Cele zece secţiuni ale congresului sunt:1. Tradiţiile umane şi viitorul
2. Sursele energetice ale expansiunii spre stele
3. Ştiinţa romaânească şi S.F. autohton
4. Telecomunicaţiile viitorului
5. Abandonarea violenţei - o iluzie?
6. Divertismentul peste un mileniu
7. Societatea umană spre unificare sau fărâmiţare
8. Evoluţia artei
9. Paşii spre stele: când, unde, cum?
10. Industrializarea informaţiei, uitarea lucrurilor.
http://www.timisul.ro/
Sit-ul Ansamblului Timişul abundă de informaţii utile oricui interesat de zona culturală specifică folclorului.
Aflăm că în perioada 2 – 11 iulie 2007 se va ţine la Timişoara cel de-al III-lea Seminar internaţional de coregrafie, dedicat atât celor interesaţi să învete dansuri populare românesti cât şi profesorilor coregrafi.
Lectorii (3 din Banat, 2 din Transilvania şi câte unul din Oltenia, Moldova şi Dobrogea) vor veni cu proprii instrumentişti şi dansatori din zona folclorică pe care o reprezintă. Temele anunţate sunt:
- Modalităţi de valorificare şcenică a folclorului românesc (în special cel coregrafic),
- Datini şi obiceiuri folclorice româneşti
- Relaţia dans-muzică-strigături-costum.
Fiecare dintre profesori va monta o suită coregrafică din zona pe care
o reprezintă, cu dansuri învăţate la curs; unele vor fi prezentate pe scena festivalului la spectacolul de inchidere.
Între 4 şi 8 iulie va avea loc şi « Festivalul Inimilor », la care participă circa 30 de ansambluri folclorice (20 din tara noastră şi 10 din străinătate). Participarea la spectacole este gratuită, existând şi posibilitatea filmărilor spectacolelor şi a schimburilorde experienţă între instructori-coregrafi si interpreţi.Programul seminarului :
- zilnic : 10,00 – 13,00 şi 16,00 – 18,00 cursuri,
- excepţie, ziua de 5 iulie, când va avea loc parada formaţiilor participante la Festival si a dimineţii de 8 iulie, când vor avea loc spectacole la Muzeul Satului Bănăţean.
- 19,30 – 23,30, în perioada 4 – 8 iulie, vizionarea spectacolelor din cadrul Festivalului.
- Seminarul se va incheia în ziua de 11 iulie cu o cină festivă, la care va participa şi ansamblul folcloric « Timişul »
Informaţii suplimentare şi adresa Internet unde se Festivalul se poate urmări on-line se găsesc la adresa: http://www. festivalulinimilor. ro/main.php
http://secondlife.com/businesseducation/successstories.php
Mediul virtual SECOND LIFE este unul dintre experimentele care a generat nenumărate discuţii şi opinii în tot spectrul, de la excepţional la absolut mizerabil. Iar cei care nu s-au mulţumit doar cu discuţiile au trecut chiar la fapte şi au acţionat în cel mai pur stil de cyber-terorism.
În editorialul ediţiei din mai 2007, Oana Burghelea, redactor şef al revistei PCWorld, scrie că în luna februarie un grup de nemulţumiţi s-au autoorganizat sub numele de Armata de Eliberare a Second Life şi au bombardat un magazin virtual de ...haine.
La originea acestui experiment parcă scăpat de sub control – dacă vreodată a fost – stă trilogia Otherland scrisă de Tad Williams care a imaginat acum zece ani o realitate paralelă sub forma unei lumi virtuale, accesibilă prin Internet. Exemplul cel mai la îndemână amatorilor de filme SF ar fi holodeck-ul generat de supercomputerul navei spaţiale Enterprise din serialul TV Star Trek.
Unii câştigă chiar şi premii. Echipa formată din Simon Spartalian şi Mike Beradino cu numele de Linden Lab Fellowship de la Institutul de artă din Chicago a primit 4 mii de dolari pentru a crea versiuni fizice ale obiectelor imaginate de ei în 3D şi injectate în spaţiul Second Life. Materialele variază de la spumă la oţel.
Firma Talis se bucură de un bun renume ca furnizor de sisteme de administrare pentru bibliotecile publice sau academice din Marea Britanie şi Irlanda. Dr. Paul Miller, senior manager şi technology evangelist la Talis, s-a autobotezat TalisPaul Fossil în spaţiul virtual al Second Life şi a oferit şi acolo aplicaţii specifice acestuia. Astfel a apărut Cybrary City, prin parteneriatul şi finanţarea comună cu Alliance Library System.
Grupul este preocupat să asigure programele prin care să se facă legătura între bibliotecile din Second Life şi cele din lumea reală. Istoria parcă este mai uşor de învăţat cu ajutorul Cybrary City unde personajele prind viaţă prin animaţie şi vorbesc exploratorului.
Desigur că grafica din Second Life este departe de a fi perfectă şi se găsesc destui cârcotaşi nemulţumiţi de orice, incapabili să aprecieze îmbunătăţirile sistematice ale modului de relaţionare între cetăţenii Lumii noi.
De exemplu, de curând firma Sire Records şi muzicianul Regina Spektor au lansat al patrulea lor album interactiv Begin to Hope în Second Life. Experimentul a fost posibil prin colaborarea cu Millions of Us, Inc, condusă de Reuben Steiger de la Linden Lab.
O căutare după cuvîntul cheie cultură oferă legături către:- African Cultural and Learning Centre
- Museum of African-American Culture & Research
- Museum of African-American Culture & Research
- Hub Culture Contemporary
- DEsign Island - contemporary art, architecture and culture
- Antigone : Fondation Socrate Rodenberger - Arts & Culture
- Monikas Gallery
- Neufreistadt MoCA - Art Museum
- SLL Pantheon Performance Hall
- Gascogne Bearn Bigorre Basque
- Bright Isle Rock'n'Roll Exhibition
- Cathedra - Garden of Cultural Shame
- Culture Vulture Gallery
- Hub Culture Resort
- Funky Mall, Art Music Cultur- Switzerland - Swiss
- Salzburg - Art, Music, Culture, Shopping, Nature, Sports
- Sands of Time Artworks
- Buddhist Shrine of Varosha
- Istituto Italiano di Cultura - Italian Cultural Institute
- NAGAYA (PG) == little Kyoto ==
- Creation Station (Unique Homes and Buildings)
- Haitian Vodou House Museum
- Fort Malaya - Malay History Museum
- Plaza III Republica de las Espanias- lugar encuentro cultural
- Galerie WINCH - installation photographique
- Legato's Grotto
- Okawa VIllage - Yudasin - Okawa Samurai Depotwww.banaterra.eu
Acest sit reprezinta transformarea in realitate a visului cunoscutului scriitor si jurnalist timişorean Duşan Baiski. Pe prima pagină vizitatorul are posibilitatea să aleagă una dintre versiunile în bulgară, germană, maghiară, sârbă, engleză sau română.
Activând legătura intitulată, cu modestie, „o posibilă enciclopedie a Banatului”, am intrat în varianta în limba română. Şi am avut ocazia să aflu o mulţime de noutăţi despre cultura şi istoria Banatului şi chiar a Timişoarei...oraşul în care m-am născut şi trăit!
Transcriu mai jos mărturisirea autorului referitoare la „ce l-a mânat în luptă”. O luptă istovitoare, la care iniţiativa fără o muncă susţinută cu pasiune, dăruire şi competenţă n-ar fi fost deajuns: “De ce, „BANATerra“?
Simplu. Pentru că Banatul merită cu prisosinţă un asemenea demers. Pentru că a venit vremea să adunăm într-un singur loc date despre oameni şi locuri. Pentru că, „răsfoind“ această posibilă enciclopedie, cei interesaţi să cunoască în ansamblu acest ţinut cu o atât de bogată istorie şi tradiţie. Pentru că, în cele din urmă, cineva tot trebuia să o facă.
Desigur, orice început este greu. Să te apuci de un asemenea proiect uriaş poate însemna la prima vedere un gest oarecum nebunesc. Am fost întrebaţi de ce nu i-am spus, de pildă, „Enciclopedia Banatului“. Am considerat că ar fi fost prea mult. „BANATerra“ nu va fi o enciclopedie în adevăratul sens al cuvântului, o lucrare întocmită după toate rigorile ştiinţifice. Însă poate fi o posibilă enciclopedie. Şi, cu siguranţă, va fi una multimedia. Unde să puteţi găsi texte, imagini, fişiere audio şi video.
De ce, „BANATerra“? Deoarece Asociaţia „Proiectul Rastko România“ mai are două produse culturale care includ cuvântul „Terra“: „LITERRA“, publicaţie digitală dedicată exclusiv traducerilor literare din şi în limba română, şi „ARTerra“, publicaţie digitală dedicată artei plastice. Deoarece am dorit un nume cât mai sugestiv, care, pe de-o parte, să fie deosebit, iar pe de altă parte să fie uşor de reţinut. Şi care să sugereze străinilor ideea de regiune, de ţinut.
De ce, „BANATerra“? Pentru că, în decursul anilor, s-a acumulat despre Banat o cantitate uriaşă de informaţii în formă digitală, care, prelucrată în mod corespunzător, poate deveni utilă. Şi suntem convinşi că mulţi dintre dumneavoastră ne veţi trimite cu titlu gratuit fotografii şi texte despre localităţile în care v-aţi născut şi pe care le iubiţi, prin gestul pe care-l veţi face contribuind la dezvoltarea acestui proiect.
De ce, „BANATerra“? Fiindcă în Uniunea Europeană se pune un mare accent pe valorile regiunilor, iar Banatul se bucură de privilegiul de a avea o serie întreagă de valori. Nu ne-am propus, cel puţin în clipa de faţă, să dăm proiectului o trăsătură transfrontalieră - şi avem aici în vedere Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, care cuprinde şi Banatul istoric -, ci să construim cu migală ceea ce, cu ajutorul dumneavoastră, poate până la urmă să devină o enciclopedie adevărată.”Fabulospirit
Căutarea prin Google după acest cuvânt a dat 21.600 referinţe Internet în 0,12 secunde. Iniţiativa Ministerului de Externe de a găsi o alternativă care să înlocuiască pe Dracula, Ceauşescu, Nadia Comăneci sau Hagi, ca primă noţiune asociată de străini numelui ţării noastre, se cuvine a fi apreciată. Au apărut, parcă peste noapte, mari specialişti în fabricarea imaginii şi brand-ului de ţară.
Multe dintre comentarii nu sunt deloc favorabile; din păcate cam lipsesc propuneri concrete prin care să se contureze un binom „România-ceva” care să caracterizeze coerent, decent şi să fie uşor de reţinut de cei din lumea largă, eventuali vizitatori şi/sau investitori.
Un comentariu extrem de critic poate fi găsit pe sit-ul www.pruteanu.ro. Sub titlul FABULAIUREALA apare articolul publicat de George Pruteanu în Curentul, numărul din 2 martie 2007. Transcriu mai jos câteva fraze din acesta:
„Fîlfîie de ceva vreme prin spaţiul mediatic un fel de cuvînt compus care seamănă cu o pereche de gărgăriţe în rut. Cuvîntul cu pricina este fabulospirit, dar el apare şi în variantele fabulouspirit, fabulosspirit. Năzdrăvănia (ne-zdravăn) a fost produsă în laboratoarele de comunicare ale MAE, în scopul înalt, nobil şi măreţ de a „contura imaginea României”, de a „poziţiona România ca pe o ţară cu oameni spirituali”. Nu a fost uşor. S-a încercat întîi cu sarmale şi cu mămăligă. Eşec. „Nu a mers nici cu sarmalele, nici cu mămăliga”, după cum se arată într-un comunicat de presă semnat de purtătoarea de cuvînt a MAE, d-na Corina Vinţan. Dar departamentul de comunicare nu a disperat. A stins aragazul şi a aprins cuptorul cu microbazaconii. De fapt, un cuptorotelefon, cu care s-a sunat la firma „GAV Scholtz & Friends”. Helpajutor! a scîncit MAE, ne trebuie un sloganoconcept! No problem, a replicat GAV, şi cît ai zice broascopeşte, a şi zămislit unul de să stea motanopisica în mustăţi. Ba chiar cel mai aldracoşmeker dintre friends, probabil şeful, a şi apărut la televizor, volubil, sfîrîitor, titirez, şi perora: vedeţi, eu povestesc, fabulez, sunt român, deci fabulospirit, aia e!
... Cuvîntul născocit de MAE & Friends ca să reprezinte România e, după opinia mea, o aiureală puştească...
Cam asta se înţelege, stimabile cititoroprieten, din trăsnitoaltoiul lui MAE şi-al prietenilor săi bine plătiţi. „Că în fieşce ţară / Cele mai multe rele nu vin de pe afară; / Nu le aduc streinii: ci ni le face toate / Un pămîntean d-ai noştri, o rudă sau un frate” - scria, la 1842, un fabulofabulist român, Grigore Alexandrescu.Şi Rodica Zafiu se referă la comentariul acid al profesorului Pruteanu în articolul Fabulospirit, publicat în România literară, n.r 25 din 29 iunie 2007. Consideră noţiunea de fabulospirit ca făcând parte din domeniul creaţiilor lexicale, cunoscute sub numele de cuvânt-valiză ( în franceză „mot-valise”, în engleză „portmanteau word” sau „blend”, în italiană „parola-macedonia”).
După ce analizează cu competenţa profesionistului originile, semnificaţiile posibile şi asocierile (de multe ori nefericite) pe care le pot induce în mentalitate asemenea construcţii lexicale, trage concluzia că unul dintre defectele majore ale termenului provine din ambiguitatea celor doi termeni constituienţi: „fabulo” trimite la „fabulă, fabulos, a fabula” cu sens legat de „mitic sau imaginar”. „Spirit” ar fi în consonanţă cu „suflet sau principiu vital”, „intelect”, „inteligenţă”, „umor”, ....sau „alcool”, pentru cei din spaţiul anglosaxon.
Concluzia: „Fabulospirit trezeşte un set de asociaţii semantice difuze şi confuze, activînd stereotipul povestaşului, a orientalului care se întrece în minciuni, a lbalcanicului care fabulează, poate cu talent, dar în care nu poţi avea încredere”.
Exact asta ne trebuia!
Google nu dă decât 102 referinţe de comentarii în care se asociază fabulospiritul cu al nostru- şi numai al nostru - personaj Bulă.
