Buletin 30 |
Buletin CULTINFORM 30
Autor Horia Gligor
www.proopera.ro
Vineri, 27 aprilie 2007, Opera din Timişoara a aniversat 60 de ani de la înfiinţare cu spectacolul de gală "Aida", de Verdi, cu care s-a deschis cea de a XXXII-a ediţie a Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală.
Discursurile festive au fost susţinute de Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, şi de Corneliu Murgu, directorul Operei timişorene.
În aceeaşi zi a fost lansată monografia "Opera da capo…", scrisă de muzicologul Anca Florea.
Dintre evenimentele majore ale Festivalului Timişoara Muzicală 2007 remarcăm premiera operei "Boema" de Puccini (30 mai) şi premiera "Nunta lui Figaro" de Mozart (27 mai 2007).
Fiindcă Ministerul Culturii şi administraţia (locală şi judeţeană) nu au finanţat festivalul, Fundaţia Pro Opera a sponsorizat festivalul cu 20 000 de euro. Reprezentanţii fundaţiei, contele Andreas von Bardeau, Peter Hochmuth şi Emil Cristescu, au făcut un apel la iubitorii Operei să se alăture fundaţiei,vizitând www.proopera.ro.Clădirea Operei din Timişoara a găzduit, încă din anul 1875, o mulţime de evenimente cu mare valoare culturale pentru Banat şi ţară, fiind considerată a fi unul din cele mai importante teatre de muzică din România. Ca în cazul altor opere europene, sprijinul din partea statului este insuficient pentru susţinerea activităţilor artistice la localitate europeană, iniţiativele societăţii civile fiind cât se poate de oportune.
Iată câteva dintre spectacolele programate:- CONCERT ANTONIO VIVALDI / DOMUL ROMANO-CATOLIC (Piaţa Unirii din Timişoara)
- SUFLET DE COPIL /CONCERT FILANTROPIC în colaborare cu ARHIEPISCOPIA ORTODOXA ROMÂNA a TIMIŞOAREI destinat strângerii de fonduri pentru copii aflaţi în pragul abandonului şcolar şi a celor infestaţi cu virusul HIV-SIDA- AIDA / Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Antonio Ghislanzoni (60 DE ANI DE LA PRIMUL SPECTACOL AL OPEREI DIN TIMIŞOARA)
- BOEMA - PREMIERA / Muzica: Giacomo Puccini Libretul: Giuseppe Giacosa şi Luigi Illica
- CARMEN / Muzica: Georges Bizet Libretul: Henri Meilhac si Ludovic Halévy
- NABUCCO / Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Temistocle Solera
- GALA TINERELOR TALENTE /GALĂ DE OPERĂ CU PARTICIPAREA TINERELOR TALENTE DIN SUA ŞI ROMÂNIA
- TRUBADURUL / Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Salvatore Cammarano
- POVESTEA SOLDATULUI / Muzica: IGOR STRAVINSKI Libretul: CHARLES FERDINAND RAMUZ Versiunea românească: ŞERBAN FOARŢĂ Un spectacol de ION - ARDEAL IEREMIA
- SEARA DE MUZICA SPANIOLA
- NUNTA LUI FIGARO / Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart. Libretul: Lorenzo da Pontewww.operissimo.com
OPERISSIMO CONCERTISSIMO este cea mai mare bază de date referitoare la operă şi concerte. Conform prezentării din sit, se găsesc acolo informaţii despre 43 mii artişti, 7400 compozitori, 36400 creaţii artistice jucate în 340 teatre de operă din toată lumea.
Legăturile către 250 de agenţii de profil şi 55200 înregistrări muzicale pot mulţumi, evident, orice amator de muzică de operă sau concert.http://musicaviva.ro/
Vizitatorul acestui sit găseşte pe pagina de gardă o mulţime de direcţii către care să-şi îndrepte căutările: Evenimente /Ştiri Musica Viva/ Interviuri /Profile /Program concerte /Scrisoarea Melomanului /Editura Musica Viva /Instituţii /Istoria muzicii românesti /Dicţionar muzicieni români /Formaţii camerale /Muzică veche /Ansambluri contemporane /Coruri /Orchestre /Teatre de operă /Teatre de opereta /Edituri /Reviste /Balet /Şcoli de muzică /Muzee /Agenţii de impresariat /Festivaluri /Competiţii /Magazine /Staţii Radio /Agenţii de bilete /Download muzică /Fragmente gratuite.Sub motto-ul lui Hermann Scherchen ("Muzica nu trebuie înţeleasă, ea trebuie ascultată") găsim un articol despre George Enescu şi Carl Flesch:
"Când un om ajunge la a 60-a aniversare, primele trei mişcări ale simfoniei vieţii lui sunt încheiate şi se deschide partea finală, a cărei durată este incertă. Vine timpul pentru el să facă un bilanţ." Cu aceste cuvinte începeau Memoriile lui Carl Flesch, scrise in anii '30 şi publicate pentru întîia oară, în limba engleză, în 1957. Aşa fusese dorinţa violonistului, să fie tipărite numai după moartea lui şi a soţiei. Carl Flesch a fost, între altele, un martor preţios al vieţii muzicale din România, de la inceputul veacului XX. În 1897, la 23 de ani, violonistul aflat încă la începutul carierei sosea la Bucureşti, unde concurează şi obţine un post de profesor la Conservator. Avea să ramână pâna în 1902.
Reamintim cititorilor acestui sit că Institutul Cultural Român şi Ambasada României din Olanda au reuşit să organizeze un concert al Filarmonicii George Enescu din Bucureşti în celebra sală Concertgebouw din Amsterdam pe data de 3 decembrie 2006, cu prilejul de admiterii României în Uniunea Europeană.
Concertgebouw din Amsterdam este una dintre cele mai cunoscute săli de concerte din lume, acustica sa fiind considerată ideală muzicii clasice. Cele mai multe concerte sunt susţinute de către orchestra rezidentă, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam.
Programul concertului, dirijat de Cristian Mandeal şi avându-l ca solist pe Radu Lupu, a fost:
- George Enescu: Suita nr.1 pentru orchestra, opus nr.9
- Ludwig van Beethoven: Concertul nr 4 pentru pian si orchestra, opus nr. 73
- Serghei Rahmaninov: Dansuri Simfonice, opus nr. 45Concurs cu premii la www.millenniumpress.ro
Cu ocazia lansării noului său sit, MILLENNIUM PRESS lansează un concurs cu premii în cărţi. Săptămânal, în perioada 27 aprilie 2007 - 8 iunie 2007 , editura oferă câte un set de trei volume din oferta de pe sit, câştigătorul urmând a fi selectat prin tragere la sorţi dintre cei care vor trimite răspunsul corect la întrebarea care va fi publicată în fiecare săptămînă pe Millennium Newsblog (http://millenniump ress.blogspot. com).
Răspunsurile trebuie trimise pe adresa editurii, prin e-mail la adresa office@millenniump ress.ro, pînă la orele 20, în fiecăre vineri.
Câştigătorul va fi anunţat, odată cu răspunsul corect la întrebare, în fiecare sâmbătă, când va fi postată şi întrebarea pentru săptămîna următoare.Prima întrebare a concursului a fost: “LA CE VÎRSTĂ A DEBUTAT CORY DOCTOROW, AUTORUL ROMANELOR UN MILIARD DE SANSE SI SOMEONE COMES TO TOWN, SOMEONE LEAVES TOWN, AMBELE APĂRUTE LA MILLENNIUM PRESS?”.
Iată câteva dintre cărţile editate de această editură:
* Cory Doctorow • Un miliard de şanse
* Ben Bova • Powersat
* Brian Herbert & Kevin J. Anderson • Dune: Casa Atreides
* Transformarea lui Martin Lake şi alte povestiri
* Nicola Griffith • Râul liniştit.Ni se recomandă să nu scăpăm interviul cu scriitorul timişorean Daniel Vighi, autorul “Cometei Hale-Bopp”, apărut în numarul 125 al Suplimentului de cultură sub titlul "Ar trebui să privim existenţa direct în ochi": "Cartea nu este un document istoric, fiind la graniţa dintre realitate şi ficţiune. Lumea pe care o prezint eu acolo este în realitate o lume plină de amintiri ceţoase, dintr-o copilărie demult trecută. Îmi amintesc însa foarte clar detalii: o dimineaţa umedă, cu o râmă ieşind după ploaie, sau cartea de bucate de pe vremurile când exista Cartea Rusă, cu baieţelul sovietic care se uită la mama lui care face tăieţei, bancurile cu Cel de Sus şi imaginea cu balena împăiată care ne-a vizitat oraşul şi despre care nici nu mai ştiu dacă a existat cu adevărat. Poveştile din acele timpuri se împletesc cu perioada de glorie a lui Giani Morandi, un fel de superstar muzical al anilor '65. În acelaşi timp în carte apar teme ca placerea lucrurilor interzise, cum ar fi tentaţia de a fura, de a minţi, de a urmări cupluri facând sex."
Găsim în varianta electronică a revistei de afaceri Business Magazin o parte din comentariul lui Umberto Eco, sub titlul “La ce este bun profesorul”: „În avalanşa de articole cu privire la huliganismul din şcoli am citit un episod pe care nu l-aş defini chiar de huliganism, ci cel mult de impertinenţă, dar totuşi este vorba despre o impertinenţă semnificativă. Aşadar, se spunea că un elev, pentru a-l provoca pe un profesor, l-ar fi întrebat: „Mă scuzaţi, dar în epoca Internetului care mai e rostul dumneavoastră?“.
O căutare după cuvântul cheie WEBOSCOP a permis să ajungem la articolul lui Mircea Sârbu “Muzica digitală, ecuaţia care ocoleşte casele de producţie”. Articolul începe cu constatarea că: „Decizia de a taxa suplimentar posturile de radio online pentru muzica pe care o difuzează ar putea falimenta cea mai mare parte a companiilor din domeniu, dar n-ar putea stopa declinul vânzărilor de CD-uri. Vremea lor a trecut”.
Continuă cu informaţii din lumea Apple: „Evoluţiile în domeniul distribuţiei de muzică sunt din ce în ce mai interesante. La începutul lunii februarie, Steve Jobs - şeful suprem de la Apple - a publicat pe situl web al companiei un mesaj în care spunea explicit că ar renunţa bucuros la sistemele DRM (Digital Rights Management), stârnind nedumerire în industria muzicală şi satisfacţie printre consumatori. Fără îndoială, Jobs se baza pe ceva ce noi încă nu ştiam... Am aflat la începutul lui aprilie că EMI - unul dintre cei patru giganţi ai industriei muzicale - a decis să-şi pună în vânzare prin Apple iTunes Store întregul catalog într-o formă fără DRM. O excepţie notabilă se referă la muzica formaţiei Beatles, datorită unui litigiu relativ la marca Apple. Preţul mai mare al pieselor fără DRM este oarecum compensat şi de calitatea sporită a codificării, aşa că mişcarea a fost considerată de observatori o veste bună”.
Urmează o veste proastă. Se pare că de la 15 mai 2007 Copyright Royalty Board din Statele Unite a sporit semnificativ taxele pe care trebuie să le plătească posturile de radio din Internet pentru muzica pe care o difuzează. Decizia intră în vigoare la 15 mai, însă taxele vor fi colectate retroactiv pentru anul 2006, ceea ce ameninţă să scoata din piaţă o mare parte din firmele din domeniu.
În concluzie se afirmă: „Dar mai e ceva: muzica digitală devine tot mai mult un instrument de marketing pentru prestaţiile live ale muzicienilor, sectorul cel mai în creştere al industriei muzicale (16% in 2006). Acolo sunt banii şi nu este nicio surpriză că 92% din tot ce încasează Rolling Stones vine din concerte şi nu din vânzările de discuri. Adică din cele 150 de milioane de dolari încasaţi de trupa britanică din concerte în 2006, marile case de discuri nu încasează niciun cent.
Noua ecuaţie pare următoarea: muzicienii se promovează prin Internet şi castiga bani din concerte, ocolind astfel casele de discuri. Aici sunt procentele pierdute, nu în piraterie şi nici în muzica difuzată de posturile de radio din Internet”.
Conform revistei New York Times, 14,9 milioane de utilizatori Internet au descărcat anul trecut cel puţin o melodie folosind software P2P (cum ar fi Limewire, BitTorrent sau DC++).
