Buletin CULTINFORM 29
Autor Horia Gligor

http://www.newsin.ro
Agenţia de ştiri NewsIn face parte din Grupul media Realitatea. Şi-a început activitatea în luna iulie 2006. Activând butonul „cultură-life” apar grupate capete-de-informaţii din zona culturală (prin click se poate ajunge la informaţia in extenso) ca, de exemplu:

- Personajele din ''Star Wars'' apar pe timbrele din SUA       
- Oana Sârbu va cânta în noua emisiune pe care o prezintă la Romantica 
- Nae Caranfil: Mi-am trimis ilegal un film la un festival din Franţa, în studenţie         
- Liza Minnelli şi Michael York ar putea veni în mai la Operetă  
- Biletele pentru concertul Rolling Stones vor fi disponible online
- Scriitorul Norman Manea a primit Ordinul "Meritul Cultural" la New York   
- Prizonierii de la Guantanamo sunt pasionaţi de Harry Potter        
- Bolcaş (PRM) nu mai vrea manele în sala "Nicolae Iorga" de la Parlament      
- Deţinuţii de la Penitenciarul Baia Mare au jucat teatru în faţa liceenilor
- Concertul George Michael, cel mai scump show produs în România
- Un proiect al regizorului Cătălin Mitulescu va fi prezentat la festivalul de la Cannes
-Tom Cruise interpretează rolul principal într-un film despre asasinarea lui Hitler
- Amplă acţiune de ecologizare în Delta Dunării 21 martie
- Inundaţiile din judeţul Bistriţa şi viaţa atletei Maria Cioncan, subiecte de cărţi
- "Lamentaţiile" şi "Posedaţii", două cărţi de autori polonezi, se lansează la Bucureşti
- Un festival de film românesc şi unul de jazz, în 2007, la Viena
- Filmul "Ticăloşii" ocupă locul trei în box-office-ul românesc de week-end
- Concerte româneşti de muzică corală şi de club, la Sărbătoarea Europei de la Berlin
- Ateneul Român devine, miercuri, primul monument românesc din Patrimoniul European
- Spectacole olandeze de muzică, dans sau arte vizuale, la Bucureşti şi Sibiu
-Ministerul Culturii caută lutieri din străinătate pentru expertiza viorii Stradivarius.

http://www.eurocult.org
Cei interesaţi de fenomenele culturale europene pot afla noutăţi prin accesarea acestui sit. Din pagina de gardă se poate activa legătura către un anunţ referitor la posibilitatea de participare în perioada 16-27 iulie 2007, la Budapesta, la o manifestare dedicată diversităţii în cultură. Organizatorul,
Cultural Policy Research Award, finanţează cercetări dedicate rolului artei şi culturii la sprijinirea diversităţii în ţările fost comuniste..
Cercetătorii şi formatorii de opinie de până la 35 de ani pot să câştige şi premiul de 10 mii euro pus în joc de organizatori

O altă parte din acest sit este dedicată celebrării celei de a 50-a aniversări a Uniunii Europene, înfiinţată în luna martie 1957 prin Tratatul de la Roma de Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxembourg şi Olanda. Cu toate deosebirile în cultură, limbi şi tradiţii, se consideră că UE are în comun valorile specifice libertăţii, democraţiei, legalităţii şi respectului pentru drepturile omului şi solidarităţii.
Acest sit este considerat a fi cel mai complect şi prin legăturile către alte organizaţii culturale sau reţele prin care se poate ajunge la finanţarea de proiecte, la ziare online, articole, anunţuri de evenimente, cataloage sau ghiduri, fiind editat în spaniolă, engleză, franceză, germană şi poloneză.

http://www.labforculture.org/
Unul dintre experimentele descrise în acest sit se referă la interculturalitatea spaţială, în sens propriu. Adică în cadrul oferit de staţia orbitală, locul de muncă al cosmonauţilor din diferite neamuri.
Astfel International Space Station (ISS) a primit şi rangul de scenă culturală ocrotită şi de ESA – European Space Agency (vezi http://www.esa.int/esaHS/SEM901OZCIE_index_0.html)

http://agenda.liternet.ro

Activând butonul “cele mai noi articole”, ne găsim în faţa a numeroase provocări ca, de exemplu:

- O zi până la Premiile Gopo (Oana Răsuceanu-Premiile industriei de film -românesc)

- 27 martie 2007 -(Ziua mondială a teatrului)

- Basmul cu chip de thriller –(El laberinto del fauno Loreley Petroiu
Oximoronic)

- Jurnal cu scandal – (Notes on a Scandal Loreley Petroiu Prietenie plină de microbe)

- Labirintul minţilor întunecate (I) – (El laberinto del fauno Iulia Blaga Tragedia înghiţită de basm)

- Labirintul minţilor întunecate (II) - Requiem Iulia Blaga O lume bolnavă în care trăim)

- Regină şi Lady – (The QueenAlex Leo Şerban Singurătate nu atît semeaţă cît suverană)


Am ajuns, din click în click, la http://agenda.liternet.ro/articol/2706 unde am găsit un comunicat de presă incitant, sub titlul  Cultura, ambalată atractiv pentru toţi, la TVR.  Este vorba despre emisiunea lui Dragoş Bucurenci, o dezbatere din domeniul cultural dedicată oamenilor care nu au acces la presa culturală şi cărora  moderatorul  le propune să reflecteze asupra raportului între cultura islamică şi  cultura occidentală.
Citim:”Politologul Samuel Huntington crede că al patrulea război mondial  nu este un război împotriva terorismului, ci un război între civilizaţii. Ne cunoaştem îndeajuns de bine unii pe ceilalţi? Se pot promova drepturile omului prin mijloace de forţă? Cât de mari sunt diferenţele culturale dintre cele două lumi? La aceste întrebări, moderatorul va încerca să dea răspunsuri, alături de invitaţii săi, Cristian Ghinea, analist politic, şi Ahmed Jaber, directorul Centrului Cultural Ierusalim din Bucureşti…
250 de miliarde de dolari. Atât au cheltuit până acum Statele Unite ale Americii în "războiul împotriva terorismului". Asta înseamnă de trei ori produsul intern brut al României. Politologul Samuel Huntington crede însă că acest al patrulea război mondial nu este un adevărat război împotriva terorismului, ci un război între civilizaţii.În lupta de clasă şi în războaiele ideologice, întrebarea-cheie era "De care parte eşti tu?", iar oamenii puteau alege o tabără sau alta şi îşi puteau schimba această opţiune de-a lungul timpului. În războiul civilizaţiilor, întrebarea-cheie este "Ce eşti tu?". Iar acesta este un dat care nu poate fi schimbat.
În acest război, fiecare pare să ştie mai multe despre celălalt decât despre sine însuşi. Liderii occidentali spun că se luptă cu fanatismul religios musulman. Conducătorii insurgenţei arabe declară că luptă împotriva necredincioşilor, care trăiesc într-o lume a viciului şi a decadenţei. Şi unii şi ceilalţi par să ştie cu cine luptă. Dar ştie oare fiecare şi pentru ce luptă?...
În Orient, lucrurile par simple: musulmanii luptă pentru victoria credinţei Profetului. Occidentul nu luptă însă pentru victoria unei credinţe religioase. Cel puţin la nivel declarativ, nu ne-am propus să răspândim creştinismul în lumea arabă. Ne-am propus să răspândim o viziune asupra lumii în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt prioritare în faţa intereselor religioase.
Dar putem oare promova o filosofie a drepturilor omului cu arma în mână? O civilizaţie care a creat Auschwitz-ul, Gulag-ul şi închisoarea de la Guantanamo îi poate da lecţii Islamului despre demnitatea umană?
Apologeţii războiului vor spune, însă, că aceste întrebări sosesc prea târziu. Occidentul a fost atacat şi nu face altceva decât să riposteze.
Dar dacă suntem cu adevărat atacaţi, ne mai putem permite să fim toleranţi? Mai putem permite exerciţiul neîngrădit al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului când Europa şi America se află în stare de război? Mai are sens să apărăm libertatea individului când însăşi fundamentul ei este atacat?
Răspunsul multor guverne este negativ: în războiul cu fundamentalismul islamic, toleranţa occidentală s-a dovedit o adevărată breşă de securitate. Occidentul trebuie să reînveţe să fie mai puţin permisiv, să redevină mai autoritar şi mai poliţienesc.
Dar dacă, pentru a învinge, Occidentul trebuie să-şi mutileze propria filosofie politică, victoria Occidentului nu ascunde, de fapt, o subtilă înfrângere?”.

Din pagina de internet www.culturalibre.ro am ajuns la interviul acordat de Dragoş Bucurenci Anei-Maria Onisei. Acesta începe cu o întrebare cam “abruptă”:
Cum ai ajuns un produs antipatic al societatii de consum?
Tentativa de răspuns arată aşa:
M-am născut în România. Şi e necesară o precizare: am făcut această descriere în anul 2004, când s-a publicat RealK, când nu ştiam încă la ce folosesc şi nu îmi era clar ce vreau să fac în viaţă. Era o comparaţie amuzantă menită să îndepărteze cititorul de la problema reală care mă măcina…. Cred că suntem cu toţii astfel de produse antipatice ale societăţii de tranziţie înspre societatea de consum, pentru că într-o societate destructurată este firesc să ai indivizi destructuraţi, indivizi care nu ştiu la ce sunt buni, care ţi-ar putea enumera până la ultimul detaliu ingredientele din care sunt făcuţi, neputând totuşi să spună la ce le foloseşte această compoziţie.
 
          Am intrat apoi pe weblog-ul http://bucurenci.blogspot.com/2007/01/mortua-est.html
unde din  prima pagină se pare că timpul s-a oprit pe 7 ianuarie 2007.
Am activat legătura „Generaţia web 2.0” şi am urmărit apoi, cu interes, înregistrarea emisiunii  sale cu învitaţii  Miron Ghiu, Antonio Eram şi Iulian Comanescu.

Premiile Uniunii scriitorilor pe anul 2006

Juriul alcătuit din Gabriel Dimisianu (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu şi Cornel Ungureanu (membri), întrunit în şedinţa din 28 martie a.c., a stabilit prin vot următoarele nominalizări:

Proză:
Radu Aldulescu, Mirii nemuririi, Ed. Cartea Românească.
Petru Cimpoeşu, Chistina domestica şi vânătorii de suflete, Ed. Humanitas
Ion Manolescu, Derapaj, Ed. Polirom
Răzvan Rădulescu, Teodosie cel Mic, Ed. Cartea Românească
Dan Stanca, Mut, Ed. Cartea Românească
Eugen Uricaru, Supunerea, Ed. Cartea Românească

Poezie:
Mihail Gălăţanu, Inima de diamant, Ed. Vinea
Angela Marinescu, Întâmplări derizorii de sfârşit, Ed. Vinea
Marta Petreu, Scara lui Iacob, Ed. Cartea Românească
Nicolae Prelipceanu, Un teatru de altă natură, Ed. Cartea Românească
Octavian Soviany, Dilecta, Ed. Cartea Românească
Robert Şerban, Cinema la mine-acasă, Ed. Cartea Românească

Critică, istorie literară. Eseu:
Sorin Alexandrescu, Mircea Eliade, dinspre Portugalia, Ed. Humanitas
Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Ed. Polirom
Matei Călinescu, Eugene Ionesco: teme identitare şi existenţiale, Ed. Junimea
Paul Cornea, Interpretare şi raţionalitate, Ed. Polirom
Alexandru Muşina, Scrisorile unui fazan, Ed. Cartier

Dramaturgie:
Horia Gârbea, Divorţ în direct, Ed. Palimpsest
D.R.Popescu, Domnul Fluture şi doamna Fluture, Ed. MLR
Matei Vişniec, Omul cu o singură aripă. Ed. Paralela 45

Debut:
Liviu Bordaş, Her in Indiam, Ed. Polirom
Rita Chirian, Sevraj, Ed. Vinea
Vasile Ernu, Născut în URSS, Ed. Polirom
Andrei Mocuţa, Povestiri din adânci tinereţi, Ed. Cartea Românească
Livia Roşca, Ruj pe icoane, Ed. Cartea Românească
Alex. Leo Şerban, Dietetica lui Robinson, Ed. Curtea Veche

Traduceri din literatura universală:
Mircea Aurel Buiciuc – Iurii Mamleev, Sectanţii, Ed. Curtea Veche
Janina Ianoşi – Rilke, Ţvetaieva, Pasternak, Ed. Ideea Europeană
Nicolae Iliescu – Vladimir Voinovici, Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale Soldatului Ivan Cionkin, Ed. Paralela 45
Emanoil Marcu – Michel Houellebecq, Posibilitatea unei insule, Ed. Polirom
Luminiţa Munteanu – Orhan Pamuk, Mă numesc Roşu, Ed. Curtea Veche

Premiul „Andrei Bantaş” (anglistică):
Dana Crăciun – Salman Rushdie – Shalimar Clovnul, Ed. Polirom
Horia Florian Popescu – Raymond Carver, Catedrala, Ed. Polirom
Antoaneta Ralian – Henry Miller, Nexus, Ed. EST

Premii speciale:
Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, vol. II, Ed. Vitruviu
Bucureştii în imagini în vremea lui Carol I, ediţie de Stelian Ţurlea. Text de Emanuel Bădescu, I-III, Ed. PRO
Mircea Iorgulescu, Convorbiri la sfârşit de secol, Ed. Fund. Culturale Române
Dan-Horia Mazilu, Lege şi fărădelege în lumea românească veche, Ed. Polirom
Dan Sluşanschi – Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi, Ed. I.C.R
Dorin Tudoran, Absurditatea, Ed. Polirom

Comisia pentru literatura minorităţilor a USR a nominalizat următoarele cărţi:

Ivan Kovaci, Balada oranj şi alte nuvele (nuvele în limba ucraineană) Ed. RCR Print
Cedomir Milenkovici, Drumul plopilor trişti (roman în lb. sârbă), Ed. Sârbilor din România
Sigmond Istvan, Serenadele ciorilor (roman în lb. maghiară) Ed. Alexander
Karaksonyi Zsolt, Marele kilometrik (poezie în lb. maghiară), Ed. Magvetö

Premiile USR vor fi acordate în ziua de 26 aprilie 2007, ora 18, în cadrul unei festivităţi care se va desfăşura în Sala Oglinzilor (Calea Victoriei nr. 115). Cu acest prilej Juriul va acorda şi Premiul Naţional pentru Literatură pe anul 2006

Biblioteca virtuală www.lib.org
Biblioteca virtuală  WWW Virtual Library (VL) este primul catalog al web, inventat în anul 1991 la CERN – Centrul European de Cercetari Nucleare – de la Geneva,  de Tim Berners-Lee,  inventatorul limbajului HTML şi web-ului. Sper deosebire de cataloagele întocmite cu scop lucrativ, acesta este întocmit pe bază de voluntariat, de obicei experţi pe domenii.
Fişierele cu indecşi sunt găzduite pe sute de servere din toată lumea, cu o copie de siguranţă (server oglindă) în Anglia. Catalogul central este administrat de Consiliul Bibliotecii Virtuale (Council of the VL). A fost condus la început de Tim Berners-Lee (din 2006 acesta a devenit preşedintele noului Consiliu), urmat în timp de Arthur Secret, Gerard Manning, Bertrand Ibrahim, Michael Chapman ş.a.

          La interogarea Bibliotecii cu cuvântul cheie Brancuşi am găsit o primă referinţă la adresa: www.hanksville.org/NAresources/news/2004_09_01_archive.html
Unde stă scris:  „PARIS. 5 septembrie. Nu au lipsit admiratorii artei primitive. Acum un secol Picasso şi Brâncuşi s-au inspirat din măştile şi statuetele africane. Treizeci de ani mai târziu Andre Breton se inspira din săpăturile de prin peşterile din Oceania...”.

        Despre România VL a oferit 463 de referinţe, după o căutare de 17 secunde. Acţionând asupra primei legături din listă  am ajuns la http://www.feminism.ro/, sit dedicat mişcării feministe.
Din mulţímea de articole accesabile, l-am ales pe cel semnat de George Popescu, sub titlul: „Femeia în jocurile video. De la Barbie la Xena.”. În introducere constată că jocurile video au devenit o mare afacere în perioada postcomunistă din Europa centrală şi de est, o cauză importantă fiind lipsa legislaţiei referitoare la pirateria software. Scopul studiului este descifrarea  caracteristicilor culturale şi a atitudinilor faţă de femei, dezvăluite de  atitudinea manifestată de amatorii de jocuri video.

 

::Înapoi