Buletin 27 |
Bulletin Cultinform nr. 27
Autor Horia Gligorhttp://www.caricatura.ro/eminescu.htm
Asociaţia caricaturiştilor a provocat lumea culturală prin proiectul „Eminescu în grafica umoristică internaţională“, ca un capitol al altei acţiuni de anvergură: „Mari români - 2007“, iniţiată de caricaturistul Nicolae Ioniţă, preşedintele biroului pentru Europa de Est al Asociaţiei Internaţionale a Caricaturiştilor - CRN. Statistica ne oferă cifre impresionante: proiectul s-a pornit în 2001 şi până în 2006 a fost dedicat lui I.L. Caragiale. A beneficiat de colaborarea a peste 1.500 de artişti plastici din 123 de ţări de pe toate continentele. Īn continuare se alocă o lună pentru fiecare personalitate, perioada 15 decembrie - 15 ianuarie 2007 fiindu-i dedicată poetului (nepereche, după unii) Mihai Eminescu.
De la http://www.caricatura.ro/ se pot activa legăturile către zonele dedicate celor 12 personalităţi din top : Caragiale, Eminescu, Brâncuşi, Iorga, Stănescu Nichita, Ionescu Eugen, Enescu, Creangă, Maiorescu, Eliade, Cioran şi Tristan Tzara.
Iată două opinii transmise prin poşta electronică, probabil caracterizând atitudini pe extreme. Victor Nicolae (romancier, dramaturg, jurnalist, redactor asociat al editurilor Dacia, membru al Uniunii scriitorilor din Romania filiala Cluj – după cum rezultă din semnătură) urează CRN-ului : « Măi, CRN, nu ţi-e pic de ruşine?/Umbli cu caricatura de Anul Nou prin literatura română? /Săţi se usuce mâna!/Ia-ţi site-ul şi înghite-l! Nici nu-ţi urez la mulţi ani!/Din contra! ».
Nistea Cornel ( scriitor, Alba Iulia) are altă părere : « Felicitări pentru excelenta iniţiativă. Imaginile sunt sugestive, evocatoare şi deosebit de interesante. Numai inculţii si proştii, poate patrioţii de faţadă s-ar putea simţi ofensaţi de aceste caricaturi ataşate unei galerii de personalităţi celebre. Un An Nou cu multe asemenea realizări”.
Īn zona « Caragiale », după activarea legăturii către « testament| », se
găseşte scrisoarea trimisă de Caragiale caricaturistului Ion Anestin. Aceasta este datată 10/24 februarie 1912, fiind reprodusă de Şeban Cioculescu în volumul 7, "I. L. CARAGIALE - OPERE", apărut în 1942 la editura Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă:“ Frate Anestine, dragă Tizule, celebre artist, bătrâne şi iubite prietine !Sufler ţi-am fost, regisor ţi-am fost, director ţi-am fost, fabricant de roluri ţi-am fost – şi în toate m-am bucurat că ţi-am fost pe plac. Dar, mai presus de toate, crede că mai mare bucurie mi-a făcut să constat astăzi, primind frumosul tău portret şi cuvintele calde, cu cari l-ai însoţit, că, şi ca prietin, m’ai preţuit din toată inima…”
Top-ul cu primele 10 video-uri din 2006, după National Geografic
O poartă către fabuloasa lume a frumuseţilor de pe terra se deschide şi prin accesarea adresei :http://video.nationalgeographic.com/video/?source=G2102
Şi, dacă suntem de acord că un desen face cât o mie de cuvinte, emoţiile generate de filmele la care putem avea acces chiar şi cu resursele modeste ale unui PC conectat la Internet nici măcar nu am avea cum să le evaluăm.Akiane, copila minune
La adresa: http://stiri.itbox.ro/stiri-citeste/Cultura/stiri-pictorita-lui-dumnezeu.htmlputem accesa un articol despre o fetiţă de 12 ani din SUA ai cărei părinţi au fost nevoiţi să construiască o magazie specială pentru depozitarea numeroaselor sale picturi pentru care colecţionarii oferă sume astronomice.
Se afirmă că fetiţa ar fi avut o revelaţie la vârsta de patru ani, fiind convinsă că rugăciunile ei o pun într-o legătură directă cu divinitatea care îi impune şi tematica lucrărilor (animale, peisaje, oameni, copii, flori si pe Iisus Hristos). A reuşit chiar să-i convertească pe părinţiiei atei la creştinism iar pe la 7 ani i-a uimit pe critici prin poeziile, aforismele şi remarcile sale, cum ar fi aceasta: "adevăratul sens al picturii mele este că, dacă nu avem Lumina, indiferent ce suntem, tot ne "ofilim" chiar dacă stăm într-un vas scump".International Mozarteum Foundation
Pe sit-ul http://unde.etopia.ro/unde126.html se găseşte şi o notiţă referioare la IMF – International Mozarteum Foundation – conform căreia: « 34.175 de pagini Web dedicate muncii si vietii lui Wolfgang Amadeus
Mozart de gasesc pe situl Digital Mozart Museum ». Adresa IMF, care se pare că încearcă să trateze în mod exhaustiv fenomenul mozartian, este :
http://dme.mozarteum.at/mambo/index.php.www.cimec.ro
Sit-ul IMC - Institutul de Memorie Culturală are pe prima pagină şi o legătură către bazele de date on line din categoriile arheologie, etnografie, monumente, muzee, carte şi arte intrepretative. Īn zona muzeelor apare descrierea a sute de muzee şi colecţii. De exemplu, despre Muzeul de artă din Timişoara. deschis oficial pe 18 decembrie 2006 în proaspătul renovat Palat baroc din Piaţa Unirii, apar următoarele : « Secţia de artă s-a constituit în anul 1872, când a luat fiinţă Societatea de Istorie şi Arheologie, prin donaţia lui Sigismund Ormoş. Clădirea, denumită "Palatul Baroc", este monument istoric, construită în stil baroc, în diferite etape, începând cu anul 1754. Muzeul deţine lucrări de artă italiană din secolele XV - XVII (Donato Veneziano, Jacopo Bassano şi alţi reprezentanţi ai şcolilor din Veneţia, Florenţa, Roma). Colecţia de grafică se remarcă prin lucrări de mare importanţă ale artei europene».
Numeroşii vizitatori au acum ocazia să admire 90 de tablouri din colecţia Corneliu Baba, creaţii ale grupului timişorean de avangadă în anii ‘70 SIGMA şi sute de piese din colecţiiile de artă europeană. contemporană şi decorativă, donate în mare parte de fondatorul muzeului, Zsigmond Ormos.
Palatul baroc, proaspăt renovat, a fost martorul unor momente importante din istoria Timişoarei şi Banatului. Din 1754 a fost reşedinţa guvernatorilor regiunii şi a Comitatului Timiş. După 1849 şi până în 1861 a găzduit conducerea regiunii sârbeşti Vojvodina şi a Banatului de Timiş iar între 1918 ţi 1944 Prefectura Timiş-Torontal. Apoi, după război, pereţii săi au auzit multă vorbă rusească, fiind acolo Comenduirea trupeor sovietice dislocate în zonă. După aceea, pînă să fie preluată de Muzeul Banatului, clădirea a fost împărţită între Institutului agronomic şi numeroşii studenţi străini care au învăţat româneşte acolo în primul lor an de şedere în România.Filme, filme, filme…
Accesarea adresei http://www.imdb.com/nowplaying/ ne poartă către
lumea fabuloasă a cinematografiei, sit-ul fiind vizitat în fiecare lună de 42 milioane de iubitori de filme. Printre multe altele, putem afla nominalizările la premiile OSCAR 2006 ce vor fi decernate pe 25 februarie 2007:
Categoria : “cel mai bun film” : Babel, The departes, Letters from Iwo Jima, Little miss sunshine.
Categoria: “cel mai bunactor în rol principal”: Leonardo di Caprio,
Ryan Gosling, Peter O’Toole, Will Smith.
Categoria: “cea mai bună actriţă în rol principal”: Penelope Cruz, Judy Dench, Helen Miren, Meryl Streep, Kate Winslet.
Internauţii din celebrul sat românesc Glod au aflat cu satisfacţie că filmul BORAT, în care au făcut figuraţie interpretând rolurile unor oameni din Kazahstan, este nominalizat la categoria “cea mai bună ecranizare după un text”.jurnalcultural.weblog.ro
TVR Cultural oferă prin înfiinţarea acestui canal de comunicare cu spectatorii emisiunilor de profil atât posibilitatea de anunţare a emisiunilor cât şi cea de colectare a opiniilor, conform anunţului din sit: « Principala ediţie a Jurnalului Cultural intră în casele telespectatorilor în transmisiune directă de la ora 22.30. Prezentatorii pe care deja îi cunoaşteţi - Adriana Titieni, Andrei Bărbulescu şi Andra Gavril – vă vor aduce, zi de zi, 30 de minute de ştiri culturale. Acestea, realizate atât de echipa din Bucureşti, cât şi de studiourile teritoriale, vor alterna cu rubrici fixe, dedicate actualităţii. În fiecare ediţie a sa, Jurnalul Cultural va avea în studio câte o personalitate a lumii culturale care va comenta un subiect al zilei dintr-o paletă foarte largă de evenimente. Reportajele realizate de studiourile teritoriale sau de corespondenţii TVR din ţară vor fi difuzate de luni până vineri ».
Cu sare şi piper pare a fi rubrica « stomacultura » deschisă prin motto-ul : "Fii deştept şi învaţă din ceea ce mănânci. Pentru că tot ce trece prin stomac îşi are propria istorie"
Putem găsi şi un fel de odă dedicată pizzei, cu legături către definiţia din wikipedia şi până la activarea cântecului interpretat de Dean Martin : «Despre istoria pizzei se pot spune multe. De la etrusci până la Dean Martin. Sau, extinzând aceste limite, de la începuturile aluatului până într-un viitor îndepărtat.Despre pizza nu e mare lucru de spus. Totul depinde de bucătar, mai bine spus de pizzaiollo. Important e aluatul, pentru rafinaţi subtire precum fruzele unei toamne târzii, roşiile aromate sau fina mângâiere a mozzarelei. Nu uitaţi de busuioc şi de regina Margherita.
Omenirea nu găteşte pizza, o gândeşte».
