Buletin 26

 

Buletin Cultinform 26
Autor : Horia Gligor

http://www.literra.eu/2006/19/expo_brateanu.htm
La această adresă expune pictorul Doru Brăteanu. Doar picturi, fără nici un fel de explicaţii prin texte.

Adriana Ilin Tomici
Membră a UAP - Uniunea artiştilor plastici - din România din anul 1998, s-a născut în anul 1957 la Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin.
După obţinerea diplomei de inginer chimist în anul 1982 la Facultatea de chimie din Timişoara, a absolvit în anul 1982 cursurile Şcolii Populare de Arte şi apoi în 1998 cele ale Facultăţii de arte plastice din Timişoara, specializându-se în pictură la clasa profesorului Romul Nuţiu.
Câteva dintre creaţiile sale pot fi văzute la adresele :

http://www.literra.eu/2006/16/expo_tomici.htm
http://www.artmajeur.com/adrianailintomici 
http://www.infotim.ro/uapt/membri/ailintomici/ailintomici.htm

Science fiction la http://www.rosf.ro/ro/index.php?
Amatorii de literatură SF, componentă importantă a culturii moderne, pot să găsească pe acest sit o mulţime de informaţii legate de zona lor de interes.
Lucian Dragoş Bogdan, Sebastian A. Corn, Robert David, Dan Dobo, Radu Pavel Gheo, Bogdan Gheorghiu, Ana Maria Negrilă, Florin Pâtea şi Sergiu Someşan sunt nominalizaţi în finala concursului pentru literatură SF.
Juriul prezidat de Ion Hobana şi format din Cătălin Badea Gheracostea, George Ceauşu, Mircea Opriş şi Liviu Radu au analizat volumele apărute în perioada 2002-2006.
Festivitatea de decernare a premiilor < Vladimir Colin > pentru literatură SF românească este programat luni 18 decembrie 2006, orele 18, la libraria Cărtureşti din Bucureşti
Premiaţii ediţiilor precedente au fost:
- Ona Frantz, premiul I (pentru Sfierea, ed. Dacia), Michael Haulic, premiul II (pentru Madia Mangalena, ed. Institutul European) şi Andrei Valachi, premiul III (pentru Sheila, ed. Euronovis), pentru cărţi apărute în anul 1999
- Liviu Radu, premiul I (pentru Spre Ierusalim, ed. Allfa), Cătălin Sandu, premiul II (pentru Duel cu ceaţă şi lotuşi, Ed. Media-Tech) şi Costi Gurgu, pentru Ciuma de sticlă (ed. ProLogos), pentru cărţi apărute în anul 2000).

http://proscris.port5.com/Ps43-46/helion3.htm
Găsim la această adresă o cronică a revistei SF HELION, numărul din iunie-iulie 2006, semnat de Cătălin Ionescu.
După un comentariu despre editorialul redactorului şef Cornel Secu, trece în revistă contribuţiile autorilor SF Silviu Genescu, Lucian Merica şi Cotizo Draia. Ilustrăm mai jos printr-un citat stilul < vioi > ce caracterizează această cronică:
"Colaboratorul special" Traian Bădulescu (aşa cum apare prezentat în caseta redacţională) îi ia un interviu lui Ion Hobana, intitulat "Aşa cum imaginaţia nu poate să moară, nici fructele imaginaţiei nu vor muri niciodată", interviu interesant, în ciuda titlului bombastic. Mai mult, interviul este ilustrat cu câteva fotografii de arhivă, din colecţia lui Ion Hobana. Personal, îl prefer pe "întrebătorul" T.B. în dauna aceluiaşi T.B. care - facem un pariu? - va prezenta în numerele viitoare, cu îndreptăţită mândrie patriotică şi plin de elan, darea de seamă şi realizările istorice ale participanţilor la "Academia de vară pentru ştiinţă şi Viitorologie", Atlantykron 2006, bla, bla, bla...
În secţiunea "Contrapunct", Alexandra Manole vorbeşte despre "O carte care nu dă insomnii" ("Ziua trifidelor" de John Wyndham, Editura Leda 2005), Lucian-Vasile Szabo despre "Sharia sau forţa implacabilă, civilizatoare a naturii" ("Sharia", de Roxana Bărnăceanu, Editura Tritonic 2005) şi Mircea Opriş despre "Insomnii de cronicar" ("Lampa de veche" de Gyrfi-Dek Gyrgy, pe site-ul H.G Wells, http://www.hgwells.ro/autori/gyorffy/lampa/index.htm). Insistând puţin pe ultimul material, observ că Mircea Opriş face, pe mai bine de 3 pagini de revistă, o "critică de critică" binevenită pentru redactorul-şef de la Pro-Scris şi, în acelaşi timp, senior editor la Helion. Opriş execută o radiografie atentă a volumului lui Gyuri, cert interesat de insomniile de cronicar/cărturar ale sale. Chiar şi cele câteva dojeni părinteşti sunt bine ponderate pentru a activa "sângele" materialului, în care Gyrfi-Dek Gyrgy este recunoscut, de o autoritate în domeniu, drept una din vocile critice importante în literatură.
Rezumând, ce-am mai putea spune? Poate doar că Helion 3 este o revistă care merită citită, ba chiar şi cumpărată...

http://www.romaniasf.ro/neworld/index.php
Pe primul rând din prima pagină a acestui sit scrie RomaniaSFonline. Internautul care nu se sperie de ce scrie pe al doilea rând, adică: science, science-fiction, fantasy, horror găseşte o mulţime de articole în limba română (e drept că fără diacritice) şi câteva legături către CNN.com.
Am ales dintre ele unul în care se vorbeşte despre diferite modele de universuri. La început apare un citat din celebrul Stephen Hawking: 
"De mii de ani, oamenii au fost fermecaţi de către univers. Se întinde el la nesfârşit sau există o limită? Şi de unde vine totul? Are universul un moment de început, un moment în care a fost creat sau există dintotdeauna? Disputa între aceste ultime două puncte de vedere s-a desfăşurat de-a lungul secolelor fără a se ajunge la vreo concluzie. Personal, sunt convins că universul a început cu un Big Bang. Dar, oare, se va extinde mereu? Dacă nu, cum se va sfârşi această expansiune? In această privinţă nu sunt prea sigur. Expansiunea universului împrăştie materia în toate direcţiile dar gravitaţia încearcă să o readucă la loc. Destinul nostru depinde de forţa care va învinge în această luptă."
Se descriu apoi ipotezele referitoare la universul plat, universurile lui Ptolemeu, Copernic, Friedman sau Kepler, universurile  < stare stabilă >, < big-bang >, < antropic >, < inflaţionist >, < fără limite > sau <OSCILANT&NBSP;>.
O lectură fascinantă. Are şi poze.

http://www.literra.eu/
Iniţiatorul şi < sufletul > acestui sit, reputatul jurnalist şi scriitor Duşan Baiski, publică un interviu cu doamna Sorina Jecza, directorul executiv al Fundaţiei INTERART TRIADE din Timişoara, unul dintre polii culturali de primă mărime a capitalei Banatului. Transcriem câteva porţiuni din interviu:
Ce semnifică numele fundaţiei?
- Şi acest lucru are o poveste. Numele a fost dat în funcţie de literele care ne stăteau la dispoziţie pentru a le pune pe casă. Erau literele din fosta firmă a Galeriei Helios (GALERIA DE ARTA), făcute în anii 70 de către Peter. La o "şedinţă de lucru" cu câţiva prieteni, doamna Pia Brânzeu a făcut diverse combinaţii ale literelor, iar noi, ceilalţi, arbitram rezultatele. Dintr-o listă mare care suna foarte compozită, am ales TRIADE. Se potrivea perfect, aşa încât, post festum, am făcut o mulţime de asociaţii. Între ele, trimiterile la trei, treime, trinitate sunt foarte importante. Noi suntem o unitate triadică - familia -, apoi trei simboliza şi alteritatea, primirea altuia, relaţia dintre arte - arte vizuale, muzică, literatură. Nu în ultimul rând, acest nume continua seria titlurilor pe care Peter a început să le dea unor lucrări încă din anii 80 - ciclul Monadelor, care i-au adugat în timp Diade, iar de-atunci Triade...
- Beneficiaţi sau ai beneficiat de sprijin financiar? Dacă da, din partea cui?
- Evident că doar cu sprijin financiar se poate face cultură. Iniţial, ne-am bazat pe ajutor privat: prieteni, oameni care aveau încredere în ceea ce facem. Între aceştia, cel mai important este George Lecca, un om dedicat culturii, crescut în spiritul acesteia, chiar dacă în Germania unde trăieşte acum, profesează altceva. Acum, am lărgit mult aria resurselor pe care le mobilizăm: aplicăm peste tot unde se pot depune proiecte de cultură (astfel am câştigat finanţări de la Ministerul Culturii, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Institutul Cultural Român, Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Inspectoratul pentru Cultură etc), colaborăm pe proiecte cu fundaţii străine (Pro Helvetia, Fundaţia Culturală Aid din Olanda), avem bune raporturi de colaborare cu toate centrele culturale care activează în Timişoara. Pe lângă aceasta, multe proiecte ne sunt susţinute de sectorul privat, implicat în activitatea noastră: Bega Group şi Prompt pentru Parcul Triade, Clubul Economic German pentru Premiile Juventus, Constructim, Siemens, AEM, Austrian Airlines etc. etc.
Care sunt activităţile pe care le vei organiza până la sfârşitul acestui an?
- Mai avem multe proiecte în derulare: albumul Magda ZIMAN, în cadrul proiectului "Maeştrii Timişoarei", volumul Ilenei Pintilie despre şcoala de artă din Timişoara, o carte a lui Walther Konschitzky în colecţia "Patrimoniu Banatului", apoi expoziţii (expoziţie de tapiserie Magda Ziman, expoziţia graficienei Geta Brătescu din Bucureşti, o mare "doamnă" a artelor româneşti, artista Milia Sion din Bucureşti, Doina Pocioianu, căreia îi lansăm şi splendidul album, deja editat şi tipărit, expoziţia-concurs dedicată absolvenţilor de pictură). Asta doar în spaţiul de acasă.
- Ce proiecte aveţi pentru 2007 şi ani următori?
- Toate programele noastre continuă: Parcul de sculptură, "Maeştrii Timişoarei" cu editare de albume monografice, Juventus, pentru susţinerea artei tinere.
- Care au fost proiectele internaţionale iniţiate sau la care a participat Fundaţia Interart Triade?
- Am participat la Quadrienala de sculptură de la Riga, reprezentând România, acum, în aceeaşi calitate - şi cu aceeaşi responsabilitate - am fost la Utrecht, în Olanda, la Festivalul de artă "Eastern Neighbours", unde am gestionat curatorial pavilionul românesc (420 mp, 14 artişti, 136 lucrări - un TIR -, prezentare, catalog, materiale de promovare - 12 000 de cartoline cu artiştii prezenţi). Am fost alături de Primăria Timişoara la Bruxelles, la Parlamentul European, cu un eveniment complex de prezentare a Timişoarei, în cadrul căruia am prezentat o expoziţie de artă importantă.
- Ce aveţi de reproşat autorităţilor când este vorba despre sprijinul acordat în România culturii în general?
- Procentul. Dacă ţinem cultura tot timpul la coeficienţii aceia sub cota 0 din PIB, vom avea cultură sub cota 0. Apoi, birocraţia. Cu cât lucrez mai mult şi sunt mai atent la deconturile financiare, cu atât am mai puţin timp pentru actul de cultură pe care încerc să-l creez.
- Dar când este vorba de Fundaţia Interart Triade?
- Noi nu suntem cu nimic mai prejos dect oricine altcineva care lucrează în domeniu. Dimpotrivă. Întâlnesc multă bunvoinţă la nivel uman. Lupta este însă nu cu persoanele, ci cu un sistem încă prea rigid, prea suspicios. De exemplu, nu primesc bani în avans pentru un proiect cu ICR desfăşurat în străinătate. Aberant! Dacă am aplicat pentru un sprijin financiar înseamnă că am nevoie de acest sprijin, nu că îl am. Eu trebuie să avansez integral sumele necesare şi, pe baza decontărilor dovedite cu documente de plată, să mi se returneze banii după trei săptămâni de la încheierea proiectului. Concret, ca să reprezint România în străinătate, fac un proiect care începe în septembrie, dar eu am deja nevoie de bani în august. Scot din buzunarul propriu aceşti bani şi îi recuperez, eventual, în luna noiembrie, deci după trei luni. Cine poate face atunci cultură în numele României? Cine poate avansa câteva mii de euro în numele binelui cultural, dacă instituţiile plătite să o facă nu îşi asumă acest lucru?.
- Care sunt punctele tari şi cele slabe ale mediului cultural timişorean?
- La nivelul scenei de artă, puncte tari sunt existenţa Facultăţii de Artă, deci a unui număr mare de specialişti şi oameni interesaţi de artă, apropierea de vest, tradiţia avangardei româneşti, a continuităţii şcolii de artă. Puncte slabe: lipsa fondurilor suficiente, lipsa unei pieţe de artă adevărate, existenţa unei societăţi încă necoapte sub aspect material, cultural, apte să susţină fenomenul artistic, emulaţia.
Din prima pagină a sit-ului www.literra.eu se poate ajunge printr-un singur click la cea în care se găsesc două liste cu adrese (literare şi personale). Mi-a luat mai bine de o oră să mă conving de faptul că sit-urile există şi să parcurg, cam în diagonală, primele pagini. Probabil că nu ajunge un concediu în cazul în care am dori să le parcurgem integral:
- http://www.agonia.ro: Agonia - Atelier literar de poezie şi proză, poezii româneşti, literatură şi cultură. Pe prima pagină găsim şi un citat în consonanţă perfectă cu numele sit-ului : "sunt atât de puţin dotat pentru a trăi, încât poate mă voi realiza prin moarte. Am fără îndoială mai multe aptitudini să fiu mort decât viu" (Martin Page, M-am hotărât să devin prost)
- http://www.clubliterar.com/: Club literar - literatur (site realizat de Costel Babo) . Citat:
< ar trebui să pună cineva o bombă la server
: ce fain ar fi
: atunci s-ar realiza cel mai mare bine al literaturii române
: nu pentru că s-ar şterge texte valoroase
: cică am începe toţi de la capăt <  (fragment dintr-o poezie de Andrei Nicolescu)

http://www.egophobia.ro/: EgoPHobia - revista generaţiei 2000.
Citat:
< Încep să cred că nu mai are nici un rost să scriu. Sau să vorbesc. Sau să cânt. Încep să cred că suntem un popor de curve duplicitare, numai bune de folosit ca mercenari sau ca trădători. Încep să văd, în toate direcţiile, oameni profund vinovaţi zâmbind nevinovat, politicieni făcând orice numai politică nu, artişti făcând orice numai artă nu, sportivi făcând orice numai sport nu. Sau, altfel spus, oameni făcând orice numai să fie oameni nu>.
(Mihnea Blidaru, O nesfârşită grea).
http://www.hermeneia.com/ .
Citat:
Albatroşi în zbor-pe urmele omului - uraganele >.(Haiku de Djamal)


http://hyperliteratura.reea.net/: Hyperliteratura - Literatură (site realizat de Marius Ianu) .
Citat 
>răspunde, te rog, punctual la-ntrebare, pentru că-i foarte important să ne armonizm termenii şi să-nţelegem, întâi, ce sensuri dai Tu cuvintelor neam, naţiune, naţionalitate, popor, când alcătuieşti propoziţii [ba chiar manifeste!] cu cuvintele astea:
".identităţii neamului nostru",
"Identitatea Poporului Român",
"realitatea spirituală, culturală şi afectivă a poporului nostru". (comentariu la articolul < Manifest împotriva tendinţelor neo-iconoclaste de Dan Cârlea)

http://www.respiro.org/
:
prima pagină are o grafică deosebit de inspirată. Nu recomand, însă, celor slabi de inimă să acceseze articolul < Morţi voioşi > de la adresa www.respiro.org/Issue18/Art/art_paul_doru_mugur.htm
http://dusanbaiski.eu/: Duşan BAISKI - sit personal

http://www.freewebs.com/braester_m: Marlena BRAESTER - sit personal
http://www.dan-danila.de/: Dan Dănilă - sit personal
http://www.antonpotche.de.vu/: Anton POTCHE - sit personal
Tentaţia lui homo europaeus
Cartea cu acest titlu a fost lansată la Timişoara în 28 noiembrie 2006, fiind prezentat de Valeriu Leu, Claudiu Ariean şi de autorul Victor Neumann, profesor universitar de istorie la Universitatea de Vest.
Acesta este promotorul ideii de Neam, popor sau naţiune, apărut în anul 2003 la editura Curtea veche.
În capitolele dedicate filosofiei multiculturale prezintă diferenţialismul multicultural în viziunea lui Charles Taylor şi consideraţii personale referitoare la falsele premise ale multiculturalismului şi la variaţiile geografiei culturale şi politice europene.

 

::Înapoi