Buletin 24 |
Buletin Cultinform nr. 24Autor Horia Gligor
e-Coelho
Romanul "Jurnalui unui mag" al (mult prea, după unii) cunoscutului scriitor Paul Coelho va fi lansat pe 15 septembrie în România de editura Humanitas. Ne-am mai referit la prezenţa în România a acestuia în buletinul cultinform nr. 14 alături de fiica sa, Morena, autoarea unei expoziţii de fotografii la librăria Cărtureşti din Bucureşti.
Dimensiunea religioasă a personalităţii lui Paulo Coelho se găseşte reverberat în acest prim roman iar comentariile se vor putea trimite şi/sau găsi pe sit-ul www.paulocoelho.com şi pe blog-ul http://en.paulocoelhoblog.com.
Până acum, la editura Humanitas au mai apărut: "Diavolul şi domnişoara Prym", Alchimistul", "Veronika se hotărăşte să moară", "Al cincilea munte", "La râul Piedra am şezut şi am plâns", "Manualul războinicului luminii", "Zahir" şi "Unsprezece minute".
Moartea te priveşte din monitor
Rubrică dedicată tehnologiilor informaţiei susţinut de Ioana Calen în Cotidianul stârneşte interesul cititorilor atât prin titlurile inspirate şi provocatoare, cât şi prin calitatea informării şi al modului de prezentare a unor noţiuni aparent insipide.
De la adresa
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=4901&art=158&cHash=61e9036efa
se poate descărca articolul ce are titlul acestui paragraf. Transcriem mai jos câteva fraze din acesta, tot atâtea motive, sperăm, să click-uiţi ceea ce trebuie pentru a accesa întreg articolul.
*"Internetul este cameleonic prin excelenţă. Se mulează întotdeauna pe starea de spirit, pe interesele şi pe preocupările fiecărui utilizator şi este destul de vast şi cuprinzător pentru orice dispoziţie şi chef... Funcţionează ca o vrajă, al cărei rezultat depinde foarte mult ce spirite invoci în timpul incantaţiei. Tastează "floare" sau "iubire", sau alte dulcegării de acest fel şi creierul tău va fi invadat de fantasme colorate, sclipicioase, inimioare şi îngeraşi, totul pe un fundal sonor cât se poate de vesel şi de senin. Tastează "sânge", "sinistru" sau du-te direct la www.rotten.com, un site care ţine milioane de adolescenţi lipiţi de monitor...
* Trebuie să fii foarte atent când foloseşti Internetul. Este asemenea unui duh malefic şi atotputernic pe care unele vrăjitoare îl eliberează din sticlă sau din nu ştiu ce animal sau obiect pentru a le servi scopurilor lor vrăjitoreşti şi ajunge, în final, să pună el stăpânire pe mintea şi pe sufletul vrăjitoarei, ocupând mai repede postul de maestru manipulator din poveste... Dacă o cauţi cu lumânarea, moartea este ascunsă după fiecare link şi îţi poate sări oricând în faţă.
* Deathclock este un site pe cât de prietenos, pe atât de cinic, cu versiuni ale cronometrului vieţii pentru toate sistemele de operare, pentru desktop (că poate vrei să te uiţi cum ţi se scurge viaţa în timpii morţi în care nu lucrezi), are şi o pagină cu citate celebre despre moarte, ca orice site care încearcă să acopere cât de cât un subiect... Faptul că nu prea sunt dispuşi să o ia în glumă sau măcar ca pe o "ciudăţenie" este puţin suspect. "Ce fel de psihopat mai eşti şi tu? Prietena mea nu se mai opreşte din plâns de când a calculat data morţii mamei ei, care se presupune ca va fi în aproximativ cinci ani", scrie Kelly. "Sunteţi dezgustători! Cum vă imaginaţi că puteţi să spuneţi oamenilor când vor muri? Mi-e milă de sufletele voastre", scrie
'84AOL".Bustul lui Liviu Rebreanu
Miliţa Pătraşcu este considerată a fi unul dintre discipolii sculptorului Brâncuşi. Îi aparţine şi bustul scriitorului Liviu Rebreanu, care ar trebui să-şi ocupe locul lângă alţi reprezentanţi importanţi ai literaturii române pe "Aleea clasicilor" din grădina publică "Ştefan cel Mare" din Chişinău, oraşul natal al sculptoriţei. Au trecut deja doi ani de când ar fi trebuit să fie dezvelit acest semn al recunoaşterii valorii scriitorului român. Din păcate, autorităţile tărăgănează în continuare punerea bustului la locul său, cu toate insistenţele preşedintelui Uniunii scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi.
Expoziţia de sculptură monumentală de la Roşia Montană
Cu ocazia deschiderii la ICR - Institutul Cultural Român - a primei ediţii a Simpozionului internaţional de sculptură monumentală în luna august 2006, Academia Română a exprimat din nou, de data aceasta prin vocea preşedintelui Ionel Haiduc, opoziţia categorică a acestei prestigioase instituţii faţă de intenţia de deschidere a unei noi exploatări aurifere. Nu întâmplător Roşia Montană a fost desemnată şi ca loc de desfăşurare a acestui simpozion.
Pentru a sensibiliza în continuare opinia publică, doi activişti ai Green Peace s-au instalat într-un pat aşezat chiar în faţa Ministerului mediului, mimând un drăgăstos cuplu polticiano-industrial: ministresa Sulfina Barbu şi Gabriel Resources.
Documentele lui Platon
A apărut la editura Polirom traducerea acestei cărţi a lui Peter Ackroyd. Puzderia de epitete extrase din cronicile apărute în ziare ca Daily Mail, The Times sau Independent (poveste uimitoare, înţeleaptă, stranie, capodoperă literară eternă, curajos strigată în deşert, amestec revigorant de satiră, istorie, filosofie, moralitate şi cercetare lingvistică, o carte închegată, desăvârşită, care şi se strecoară în vise ş.a.m.d) stârnesc curiozitatea până şi unui cititor în căutare de referinţe specifice e-content-ului.
Autorul plasează prezentul în anul 3700, perioadele anterioare fiind denumite astfel: era iluminării (2300-3400), era decăderii (1500-2300), era apostolilor (300 i.e.n. - 1500), era lui Orfeu (3500 i.e.n. - 300 i.e.n.).
Iată ce răspunde Platon-ul din viitor la una dintre întrebările Sidoniei: "...Mă întrebaţi, nu, despre informaţie? După toate posibilităţile, a fost o zeitate străveche. Ea conferea putere celor care i se închinau şi se credea că era prezentă, deşi nevăzută, pretutindeni ... Informaţia îi învaţă pe oameni să-şi ascundă plăcerea în slujba sa, să păstreze o aparenţă de curiozitate sau serioziate. Cu toate acestea, se aplecau cu dragoste asupra morţii şi suferinţei. Credem că existau şi ziare care făceau cronica celor mai grave incidente ale epocii şi care erau distribuite gratuit populaţiei".
Pe mai multe pagini din carte găsim un dicţionar în care se încearcă explicaţiile unor noţiuni aranjate alfabetic, de la antibiotic (rază a morţii, din Era Decăderii) la words-worth (în engleză "demn de cuvinte", subtilă confuzie voită cu numele poetului William Wordsworth). Autorul a făcut un adevărat tur de forţă şi imaginaţie, încercând să prindă în aceste definiţii viziunea asupra civilizaţiilor şi mentalităţilor din prezent prin prisma cuiva trăitor în anul 3700.
Mi-a atras atenţia în mod deosebit opinia scriitorului asupra definirii noţiunii de toleranţă-zero: "capacitatea de a exista într-o lume fără numere. Cum în această lume nu există nici o realitate dincolo de sistemul numeric, aceasta era văzută ca o posibiliate teoretică extrem de îndepărtată".
Mai că-mi vine să cred că autorul Peter Ackroyd a vizitat secţia dedicată tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor de la Muzeul Banatului, unde chiar la intrare stă scris cu litere mari cunoscutul citat platonian: "Cel mai important dintre toate lucrurile este numărul".
Fascinaţia lui PI
Se spune că încă nu a apărut vreo aplicaţie tehnică pentru care luarea în calcul a 30 de zecimale a lui PI să nu fie suficient. Cu toate acestea asistăm la o întrecere, aparent absurdă, între oamenii care au reuşit să memoreze mai mult de o mie de zecimale. Au format chiar şi un club în care recordurile ar fi deţinute, după revista "Le Figaro", de un japonez căruia îi sunt necesare nouă ore pentru a recita 42 mii de zecimale şi care, desigur, visează să-l detroneze pe un englez, şofer de taxi, care ţine minte 50 de mii.
Punând la lucru programele de calculator, în anul 1973 s-a ajuns la un milion de zecimale, în 1989 la un miliard iar fraţii Chudnovski au depăşit patru miliarde în anul 1994.
Rezolvarea unor probleme depinde de introducerea în formule a unui număr aleatoriu. Aparent banală, găsirea unui adevărat număr din această categorie nu este deloc uşoară, inclusiv alegerea unei porţiuni din şirul zecimalelor lui?. De aceea, la unele din sistemele de calcul specializate în această direcţie s-au implementat dispozitive electronice prin care se generează numere aleatoare pornind de la "zgomotul" generat de un transistor.
www.literra.eu
Cei interesaţi de traducerile în sau din română pot găsi pe acest sit noutăţi apărute în vara aceasta:
Rose Auslender - Poezii (Traducere în limba germană de Anton Potch )
Niculina Oprea - Pesme (Prevod: Miljurko Vukadinovic)
Daniel Banulescu - The Decameron (Translated by Alina Savin)
Yehezekel Rahamim - Poeme (Traducere de Francisca Solomon)
Robert Serban - Poemes (Traduction et version franaise: Lucia Sotirova)
Georges Brassens - Umbrela (Traducere de Virgiliu Hangan)
Victor Hugo - Semanatorul (Traducere de Virgiliu Hangan )
Alain Le Roux - Poeme (Traducere de Clava Nour )
Geta Adam - comme le soir tombait (Traduction et version francaise: Lucia Sotirova)
Florentin Smarandache - Dystiques paradoxistes (Traduction et version francaise: Nicole Pottier)
Elfrida Matuc Mahulja - Poeme (Traducere de Dusan Baiski)
Mihi Mihai-Lovite - The Irretrievable (English version by Mihaela Mihai)
Ion Luca Caragiale - Le gros lot (Traduits en francais par Constantin Frosin):
Iată cum arată în franceză un fragment din "Două lozuri" de I. L. Caragiale"
- Voila ou en sont les choses, l'honorable : vous vous etes tromp. Et voila d'ou cela vient. Vous avez. C'est bien drole, c'est vrai. Comment est-ce possible !... Que diable ! . Vous avez exactement pour l'une, le billet gagnant de l'autre, et .
- Et quoi ?
- . et vice-versa.
Iuri Vasilievici Bondarev - Fire de vreme (Traducere de Silvia Nicolau)
Andrei Fischof - Poemes (Traduit par Persida Rugu)
Vuk Draskovic - Cadou de Ziua Victoriei (Traducere din limba sârbă de Dusan Baiski)
Grozdana Olujic - Trandafirul sidefiu (Traducere din limba sârbă de Dusan Baiski)..
Expoziţie virtuală de artă plastică
În cadrul manifestărilor "Timişoara, mica Vienă", S.C. MAXIVISION S.A. Timişoara, Asociaţia PROIECTUL RASTKO ROMÂNIA din Timişoara şi revista digital de traduceri literare "Literra" au prezentat: "Zilele picturii timişorene". Vizitatorii Pieţei Unirii au putut să vadă pe un ecran gigantic aspecte din expoziţiile virtuale ale artiştilor plastici care colaborează la "Literra": Maria Bana Jichita, Oana Bolog-Bleich, Costin Brteanu, Nicolae Drtean, Flora Rducan, Cristian Ienciu, Linda Saskia Menczel, Ecaterina Neagu, Constantin Raducan, Tasi Iosif Tefan - Tajo si Adriana Ilin Tomici.
La adresa
<http://www.literra.eu/2006/16/expo_tomici.htm>
puteţi vedea expoziţia Adrianei Ilin Tomici, vicepreşedintă a Filialei din Timişoara a UAP.
Doar citind unele dintre titluri parcă te simţi îndemnat să cauţi şi pictura asociată, păstrând proporţiile, ar putea fi asemănate, uneori, cu nişte haik-uri:
- Apleacă-ţi urechea să-mi auzi gândurile
- Asta îmi aminteşte de altcineva
- Cocoaşele pe care le port cu mine în lume
- Cu tine pot să merg la furat de cai
- Entropia mă priveşte din oglindă
- În suflet port dantelă
- Mi s-a pus un nod în gât
- Mi s-au înecat toate corăbiile
- Muntele pe care urc să văd noaptea din sufletul meu
- Păşim pe vârfuri ca să ne crească aripi
- Pictura rebelă
- Spune-mi tot, la un pahar de vorbă
- Tichie pentru împaratul Culorilor
- Fereastra spre Planeta Albastră
- Nu-mi vorbi despre concept!
www.poze-romania.ro
Fotografii de Duan Baiski. Sit ce merită cu prisosinţă să fie vizitat.
www.ideeaeuropeana.ro
Acest sit aparţine Fundaţiei culturale IDEEA EUROPEANA.
Am extras o listă cu primele şapte cărţi dintr-un top ce apare pe prima pagină, împreună cu o parte din prezentările asociate.
1) Anatomia răului politic de Adrian-Paul Iliescu
O explozivă şi aspră analiză a rădăcinilor răului politic românesc, propus de un profesor de filosofie, care are calitatea de a judeca lucrurile din interior, păstrând, cu toate acestea, inevitabil distanţa. Cartea aceasta - un cert eveniment care va sparge, sperăm, nu puţine tipare ţinând de istoria mentalităţilor autohtone - se adresează elevilor, studenţilor, precum şi publicului larg de cititori.
Ura maniheistă faţă de Celălalt (totdeauna demonizat) transformă competiţia politică într-o hăituială larvară. Dispreţul pentru norme şi reguli transformă jocul politic românesc în farsă. Iar aversiunea pentru spiritul democratic modern anemiază instituţiile publice, dând câştig de cauză spiritului discreţionar, arbitrarului şi abuzurilor tuturor liderilor noştri bătrâni, mici sau mari, politici sau culturali.
2) Roman epistolar de Pasternak, Rilke, Tvetaeva
Rilke, Tvetaieva, Pasternak - o trinitate de excepţie, aflat în prim planul literaturilor lumii; trei amanţi în spirit, trei titani, care ne-au lăsat - în afara unei opere aproape copleşitoare! - o amplă, vie şi bogată corespondenţă, tradusă pe toate meridianele globului. Rilke, Ţvetaieva şi Pasternak sunt şi autorii uneia dintre cele mai frumoase "poveşti de iubire" din istoria literaturilor lumii. Fiecare rând din scrisorile lor zvâcneşte, sfârâe, se incinge sub teascul celor trei destine exemplare, derulate sub semnul norocos - totuşi! - al unui mister negru şi poate sub zodia de plumb a tragicului. Bolnav, Rilke moare la sfârşitul anului în care îi scrie Marinei şi lui Boris. Marina (aidoma lui Esenin, aidoma lui Maiakovski) - peste circa două decenii şi jumătate - se sinucide. Iar autorul volumului "Sora mea - viaţa" va trăi într-o singurătate şi izolare atroce...
3) Templierii: istorie şi mistere de Cristian Tiberiu Popescu
"Cartea abordează tema Ordinului templier - cu ai săi aproape 900 de ani de la înfiinţare şi aproape 700 de ani de la suprimare - pe marginea căreia s-au scris sute, mii de lucrări, fără însă ca vreuna dintre acestea să poată fi considerată un punct de vedere "definitiv". Trebuie precizat faptul că până la Revoluţie, templierii şi istoria lor reală/presupusă erau subiecte tabu, aşa că pentru publicul larg apetenţa pentru ei s-a deschis abia în ultimii ani. E adevrat de asemenea că, din punctul de vedere al scriitorului ce nu ocoleşte zonele obscure, tema nu este uşor de abordat tocmai datorită faptului că aceste mistere, cum le-am numit, presupun - în afară de o bună cunoaştere a istoriei evului mediu, a cruciadelor, a ordinelor cavalereşti, a Bisericii, a masoneriei - a accesului la o varietate de domenii speciale ce ţin de diverse forme de esoterism, hermetism, gnoză, gândire sapienţială ori simbolistică.
4) Jurnal, 2 volume de Lev Tolstoi
Cele două volume - ce însumează circa 1100 de pagini -, traduse de marele om de cultură Janina Ianoşi, constituie o selecţie aplicată din masivul jurnal al magului de la Iasnaia Poliana."Thomas Mann scria la centenarul naşterii lui Tolstoi: "În el, omul a fost mai puternic decât artistul şi neîndoielnic mai puternic decât gânditorul". Până la caracterizarea tolstoismului ca ideologie închegată, ca sistem coerent de cugetare (implicat şi în arta tolstoiană târzie, dovedind în continuare o excepţională valoare figurativă), voi încerca să demonstrez faptul că acumulările de gândire anterioare respectivei cenzuri prevestesc cât se poate de lămurit acelaşi tip de meditaţie, accentuată individual, dar şi cu însemne comune mai multor scriitori ruşi şi neruşi din epocă şi dincolo de ea. Tolstoi îşi notează visele, "uimitoare prin veridicitatea lor psihologică", realitatea însăşi părându-i-se un "vis care se prelungeşte toată viaţa şi din care ne trezim câte puţin la bătrâneţe [...] şi ne trezim pe deplin la moarte".
5) Celălalt versant de Aura Cristi
Poeta, eseistă şi prozatoarea Aura Christi propune o radiografie a vieţii literare şi a celor mai interesante cărţi apărute în ultimul deceniu literar. Cartea se adresează elevilor, studenţilor, precum şi publicului larg de cititori.
6) Spiritul românesc în faţa unei dictaturi de Nicolae Breban
Document al rezistenţei sub dictatură, volumul respectiv - semnat de romancierul Nicolae Breban - îşi propune să spargă mai multe tipare privind imaginea poporului român. Cartea se adresează elevilor, studeniţlor, publicului larg de lectori fideli ai romancierului.
7) Nietzsche şi filosofia de Gilles Deleuze
O exceptională traducere a studiului profesorului G. Deleuze asupra creaţiei nietzscheene, prezentată pentru prima dată - în istoria mentalităţilor autohtone - în versiune integrală. Cartea pune accentul pe rolul şi locul marelui gânditor german în istoria europeană, modul în care politicienii au abuzat de doctrinele filosofului singuratic de la Sils-Maria, de la naşterea căruia s-au împlinit 160 de ani.
"În faţa noastră se află un destin hamletian, destinul tragic al unei cunoaşteri ce-i depăşeşte puterile, care impune stimă ori îndurare. Spunea Nietzsche cândva, şi pe el l-a dus la pieire, iar atrocităţile învăţăturii sale sunt într-o asemenea măsură străbătute de o suferinţă lirică nesfârşit de mişcătoare, de priviri pline de dragoste, de ecourile unui melancolic dor de roua iubirii, care să umezească ţara aridă, lipsită de ploi, a singurătăţii sale, încât nu mai pot stârni dispreţul sau dezgustul faţă de această imagine a lui Ecce homo." (Thomas Mann)
