Buletin CULTINFORM 23, iulie 2006

Autor Horia Gligor

 

Din nou despre www.mariromani.ro

          Provocarea lansată de TVR1 s-a finalizat prin  aproape o sută de mii de opţiuni  valabile. Se zvoneşte cum că unii dintre cei cu pretenţii şi cu bani ar fi tocmit nişte cunoscători ai culiselor Internet-ului care ar fi încercat, fără succes însă, să păcălească organizatorii trimiţând mai multe voturi de la aceeaşi adresă  doar, doar vor intra în primii zece. Nu le-a mers, însă, deoarece specialiştilor din TVR li s-a părut  suspect că persoane  din mai toate continentele [în fapt, adrese IP - Internet Protocol -  „vopsite”] îi votează sistematic pe aceeaşi „mari români”...
Statisticile aduc şi ele câteva informaţii: 69% din voturi au ajuns prin Internet, 27% prin SMS, 3% prin telefon şi 1% prin taloane. Circa 37% au ales personalităţi istorice, 16% din cultură, 8% dintre sportivi, 7% dintre artişti şi 5% dintre oamenii de ştiinţă.
Locurile de la 11 la o sută au fost ocupate, în ordine, de: NICOLAE CEAUŞESCU, VLAD ŢEPEŞ, GIGI BECALI, HENRI COANDĂ, GHEORGHE HAGI, ION LUCA CARAGIALE , NICOLAE IORGA, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, GEORGE ENESCU, GREGORIAN BIVOLARU, MIREL RĂDOI, CORNELIU ZELEA CODREANU, NICOLAE TITULESCU, FERDINAND I ,MIHAI I, DECEBAL ,TRAIAN BĂSESCU,GHEORGHE MUREŞAN, ION I. C. BRĂTIANU, RĂZVAN LUCESCU, NICOLAE PAULESCU, IULIU MANIU , IULIU HOSSU , EMIL CIORAN , IANCU AVRAM , BUREBISTA, REGINA MARIA , PETRE ŢUŢEA , CORNELIU COPOSU, AUREL VLAICU , IOSIF TRIFA, NICHITA STĂNESCU , ION CREANGĂ, MĂDALINA MANOLE, CORNELIU VADIM TUDOR, TRAIAN VUIA , LUCIAN BLAGA , GEORGE EMIL PALADE , ANA ASLAN ,ADRIAN MUTU, FLORIN PIERSIC , MIHAIL KOGALNICEANU , IANCSI KOROSSY,DIMITRIE CANTEMIR , ILIE NĂSTASE , GHEORGHE ZAMFIR , GICĂ PETRESCU , ELISABETA RIZEA, BULĂ, AMZA PELLEA, MATEI CORVIN, MIRCEA CEL BATRAN, TITU MAIORESCU , TOMA CARAGIU, MIHAI TRĂISTARIU, ANDREEA MARIN, EMIL RACOVIŢĂ, VICTOR BABEŞ, NICOLAE BĂLCESCU , HORIA ROMAN PATAPIEVICI, ION ILIESCU, MARIN PREDA, EUGEN IONESCU, DUMITRU STĂNILOAE , ALEXANDRU TODEA, TUDOR GHEORGHE, ION ŢIRIAC, ILIE CLEOPA, ARSENIE BOCA, BĂNEL NICOLITA, DUMITRU CORNILESCU, GRIGORE MOISIL , CLAUDIU NICULESCU, FLORENTIN PETRE, MARIUS MOGA, NICOLAE STEINHARDT , LAURA STOICA, CĂTĂLIN HALDAN,ANGHEL SALIGNY,IVAN PATZAICHIN, MARIA TĂNASE , SERGIU NICOLAESCU, OCTAVIAN PALER, EROUL NECUNOSCUT,CIPRIAN PORUMBESCU , NICOLAE COVACI, DUMITRU PRUNARIU, IANCU DE HUNEDOARA , CONSTANTIN NOICA , BADEA CÂRŢAN.

          Până la 21 octombrie 2006 TVR aşteaptă opţiunile pentru “Cel mai mare român” dintre primii zece care sunt, în ordine alfabetică,: Ion Antonescu, Constantin Brâncuşi, Carol I, Nadia Comăneci, Alexandru I. Cuza, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu şi Richard Wurmbrand.
Îmi face plăcere să cred că la plasarea sculptorului Constantin Brâncuşi între primii zece preferaţi de participanţii la proiectul TVR au contribuit şi cele două CD-uri elaborate la departamentul multimedia al ITC – Institutul pentru Tehnica de Calcul din Bucureşti.
Dezbaterea organizată în  9 iulie la  studio-ul TVR a fost ea însăşi un spectacol la care s-au putut auzi voci mânioase (“Orice clasament este o tâmpenie” – Florian Pittiş), replici acide (“..Eroul necunoscut va rămâne necunoscut, pe când Sergiu Nicolaescu va ajunge necunoscut” – Ştefan Agopian), scandaloase (“..Regina Maria a făcut trei copii cu altcineva decât soţul ei, dar datorită ei România a intrat în război de partea Antantei…- tot Agopian) sau blajine (“E un om generos, bun la suflet, cu mintea sprintenă”- regizorul Andrei Blaier despre patronul echipei de fotbal Steaua, Gigi Becali).
Pe de altă parte, însă, cred că unul dintre aspectele importante ale experimentului este legat şi de posibilitatea autoevaluarii fiecăruia dintre cei care au parcurs numele din TOP100, după numărul de nume despre care n-au auzit până acum.
În acelaşi timp cu dezbaterea  TVR, pe alt canal căpitanul Picard al  Star Trek, nava amiral a Flotei Stelare, se zbatea să mai salveze o civilizaţie. Ne paşte pericolul  ca scenariştii serialului SF să  se  inspire din experimentele televiziunilor britanice şi româneşti şi  să imagineze câteva episoade în care se va căuta “cel mai ? din univers”…Spre deosebire de organizatorii proiectului TVR la care “?=român”, desigur că televiziunea galactică va defini mai bine, de la început, atât tipul de creatură de clasificat cât şi criteriile de selecţie…
         

Galeria TRIADE Timişoara

          Sorina şi Peter Jecza au organizat nenumărate evenimente culturale în ultimii ani, făcând din casa lor un pol atractor de primă mărime atât pentru creatorii cât şi pentru consumatorii de artă. Până şi spaţiul dintre Fundaţia INTERART Triade şi celelalte case s-a transformat, aproape pe nesimţite, într-o expoziţie de sculptură în aer liber, spre bucuria trecătorilor de pe Calea Martirilor.
Mai jos puteţi vedea câteva dintre manifestările culturale din ultimul an, extrase din portalul web:

- Expoziţia Victor Gaga – 7, prezentată de  istoricul de artă prof. dr. Negoiţă Lăptoiu. Expoziţia a fost organizată în memoria maestrului Victor Gaga, la împlinirea a 75 de ani de la naşterea acestuia. A cuprins lucrări reprezentative din creaţia sa sculpturală, alături de desene, schiţe, portrete.
- Lansarea albumului Victor Gaga - suflu arhaic şi modernitate.
Prezentarea a fost făcută de criticul de artă Deliu Petroiu. Editarea acestui volum s-a înscris în  programul „Maeştrii Timişoarei. Restituiri”, prin care Fundaţia Triade a iniţiat  o acţiune de recuperare şi stocare a unor date încă apropiate în legătură cu personalităţi ale vieţii artistice timişorene care au  dispărut, dar care, prin creaţia lor, au înscris numele lor în cartea valorilor  artei româneşti. Din colecţie mai face parte volumul Simion Lucaciu.
- Proiecţia de film: Victor Gaga de Andreea Medinschi-Niculescu; montajul: Maricel Carson, imaginea: Dalibor Milovan.

- Recitalul de muzică barocă cu ansamblul  La Follia, format din Codrin Emandi, Diana Emandi, Alexandra Guţu, Ionuţ Dorobanţu şi Valentina Kohonicz. 
- Expoziţie personală: Cosmin Moldovan - Istorisiri cu trup şi suflet. A prezentat scriitorul Marcel Tolcea. Expoziţia s-a înscris în programul Juventus al fundaţiei, de promovare a unor tineri artişti, coincizând şi cu declararea anului 2005 - Anul sculpturii la Fundaţia TRIADE. A fost lansat catalogul expoziţiei.                                                                       
-  Masa rotundă cu tema Rolul colecţionarului în promovarea operei de artă. Eveniment organizat cu ocazia lansării albumului Diodor Dure, realizat de Fundaţia Culturală First, în cadrul expoziţiei retrospective a pictorului.
- Serată muzicală cu ansamblul de muzică barocă  La FolliaMembri: Codrin EMANDI, Diana EMANDI, Alexandra GUŢU, Ionuţ DOROBANŢU, Valentina KOHONICZ şi invitatul lor  Jean-Pierre MENUGE /Franţa. Din program:Alessandro Scarlatti, Concerto (Sonata nona)Antonio Vivaldi, Concerto in mi minoreFrancesco Mancini, Sonata in re minore, G. Ph. Telemann, Tafel Musik

Expoziţie personală: Denisa Curte -  Oicumena. A vernisat

 criticul de artă Alexandra Titu. Expoziţia Oicumena se înscrie în programul lansat de Fundaţia TRIADE   "2005 - Anul sculpturii la Fundaţia TRIADE" şi se conjugă cu intenţia fundaţiei de a lansa tineri artişti a căror valoare merită afirmarea.   Expoziţia a fost însoţită de prezentarea unui film despre   lucrările artistei. Filmul, muzica, fotografiile au fost fşcute de  Daniel Dorobanţu.14 mai – 21 mai 2005, Galeria Triade

Expoziţia: Cartea – Obiect. Curatorul expoziţiei a fost Cécile

 Griesmar (Paris)  care a făcut vernisajul împreună cu  scriitorul Marcel Tolcea. Evenimentul s-a înscris în seria manifestărilor organizate de Centrul Cultural Francez sub genericul Luna mai a cărţii de artă şi a coincis cu preocuparea Fundaţiei Triade pentru promovarea problematicii deschise de conceptul „carte de artist”. Au fost prezentate peste treizeci de creaţii ale artiştilor: Amayli, Ana Apostolska, Agathe Eristov-Gengis-Khan, Odile Fix, Génia Golendorf, Lewigue, Betsie Péquignot, Philippe UG-CBO, Hélène Rauzier, R&Ree.Eveniment realizat în parteneriat cu Centrul Cultural Francez Timişoara şi Galeria Hors Sol din Paris.  

• Prezentarea însoţită de diapozitive susţinută de prof. Erich

 Pfaff /Germania - Cartea în sculptură

• Expoziţie SUPERBOOKS. Expoziţie itinerantă, realizată în

 parteneriat cu Fundaţia Idea Cluj, British Council România, Centrul de Carte Germană Bucureşti, Centrul Ceh Bucureşti, Pro Helvetia şi Asociaţia Editorilor din România, cuprinzând cele mai frumoase cărţi din Cehia, Elveţia, Germania, Marea Britanie şi România.

- Concert de pian: Heidrun Holtmann - Muzica, expresie a libertăţii. Programul a conţinut lucrări ale unor compozitori contemporani israelieni şi români, cum ar fi Gideon Klein, Karl Amadeus Hartmann, Josef Tal, Tzvi Avni, Myriam Marbe, Anatol Vieru şi Gil Shohat. Evenimentul a fost organizat împreună cu Centrul Cultural German Timişoara, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Germania şi Israel.

- Expoziţia personală: Adi Holzer – Grafică. A prezentat  prof.univ. dr. Pia Brînzeu. Evenimentul s-a înscris în seria manifestărilor organizate în cadrul programului  « Invitaţi »,  centrat pe iniţierea unui dialog viu cu artişti aparţinând spaţiului dinafara Timişoarei: regional, naţional, internaţional. Artistul plastic danez a expus lucrări din ciclurile Hölderlin, H.C. Andersen şi Londra.

- Expoziţia: Opalul – bijuterie de artistPrezentare: prof.univ. dr. Alexandru Ghilduş şi scriitorul Robert Şerban. Expoziţia a prezentat lucrări originale, executate de artişti de recunoaştere internaţională,  dintre care doi sunt designerii colecţiilor Bliss Art: Michael Zobel şi Kurt  Neukomm. S-au mai expus, de asemenea,lucrări ale  soţilor  Diana Lemmens şi Helmar.
- Expoziţia-concurs de pictură Grădini. Partener: Clubul Economic German. Curatorul expoziţiei: lect.dr. Dana AceaConcursul, dotat cu Premiile Juventus pe anul 2005, s-a adresat artiştilor plastici până în 35 de ani.Lucrarea câştigătoare: Grădina II  de Rodica Ruja

- Expoziţia de fotografie:  Richard Wayne  - Interioare româneşti şi Andrei Jecza – Dincolo. Au prezentat scriitorii Adriana Babeţi şi Robert Şerban. Recital:  Cristina Pădurariu (voce), Horea Crişovan (chitară).
- Expoziţie personală de fotografie Dörte Eißfeldt - Perfect Worlds
Expoziţia, prezentată prin intermediul Institutului pentru Relaţii Externe (ifa) Stuttgart, a cuprins o colecţie de lucrări timpurii ale artistei, evidenţiate printr-o abordare experimentală şi jucăuşă a materialului fotografic. „Lumile perfecte” ale artistei s-au aflat în turneu în jurul lumii încă din 1989 iar din februarie 2005 şi în România. Titlul expoziţiei face referire la lumea ei fotografică proprie, fictivă, care se naşte din multitudinea de posibilităţi de manipulare manuală şi tehnică-chimică a imaginilor. Eveniment realizat împreună cu Centrul Cultural German Timişoara.  Recital:  Makunouchi Bento.

- Expoziţie personală de fotografie şi lansarea albumului Walther Konschitzky - Porţile Timişoarei. Cuvânt de deschidere: primarul Timişoarei, dr.ing. Gheorghe Ciuhandu şi arhitectul-şef al oraşului, dr.arh. Radu Radoslav.  Autorul, doctor în istoria culturii, fotograf recunoscut, fost ziarist la „Neuer Weg”, a arhivat imagini ale porţilor Timişoarei, pe care le-a fotografiat în cursul timpului. O parte din acest valoros material, adunat şi prelucrat pe o durată  de peste 20 de ani, constituie substanţa cărţii - un material de o bogăţie şi o diversitate care poate aşeza oraşul Timişoara alături de spaţiile cu cea mai surprinzătoare zestre culturală. Recital: Alexandra Guţu (violoncel)
- Expoziţia personală Marin Gherasim – Pictură
Cuvânt de deschidere: criticii de artă Alexandra Titu şi Constantin Prut.
“Am adus aici lucrări pe care nu le-am mai expus nicăieri, nici la Bucureşti: le voi expune acolo peste doi ani, la retrospectiva mea care va fi axată pe tema Absidei.” (Marin Gherasim).
- Expoziţia Arta de a trăi într-un oraş european. Eveniment organizat deMisiunea României de pe lângă Uniunea Europeană, Primăria Timişoara, Maison Culturelle Belgo-Roumaine, sub patronajul domnului Istvan Szent-Ivanyi.
- Expoziţia maeştrilor: Peter Jecza (sculptură), Romul Nuţiu (pictură).
- Expoziţia tinerilor artişti plastici timişoreni: Nora Blaj Demetrescu, Simona Gradoux, Linda Menczel, Cosmin Moldovan, Nada Stojici, Tasi Jozsef.
- Expoziţia de fotografie: Walther Konschitzky - „Porţile Timişoarei”. Recital Cristina Pădurariu şi Horea Crişovan Cantata Profana de Bela Bartok, interpretare a actorilor de la Teatrele de Stat român, maghiar şi german din Timişoara.
- Expoziţia de pictură-concurs Acasă. Partener: SC Groma SRL.
Curatorul expoziţiei: lect.dr. Dana Acea. Proiectul a propus artiştilor plastici absolvenţi în perioada 2001-2005 realizarea unei lucrări de pictură care să acopere tema dată, prin circumscrierea interiorului domestic cu care artistul se identifică. Lucrarea câştigătoare: Acasă de Alice Dobre.

          www.noua-acropola.ro 

Din 11 iulie 2006 la Muzeul Banatului şi  cu sprijinul Consiliului Jdeţean Timiş s-a deschis expoziţia „Istoria zborului – din mitologie până la Traian Vuia”. Organizatorul principal este Asociaţia culturală „Noua Acropolă” care are o foarte bună vizibilitate şi prin Internet la adresa de mai sus. Câteva afişe extrem de bine concepute oferă informaţii consistente şi, sunt convins, inedite pentru majoritatea absolută a vizitatorilor, despre cei care au marcat prin personalitatea lor momente importante din evoluţia  aparatelor ce au permis omului să zboare. Piesa de bază a expoziţiei este macheta avionului lui Traian Vuia, executată la iniţiativa FACT – Fundaţia Academică Culturală din Timişoara – condusă de neobositul Coriolan Ioan Gârboni. Modelul executat impecabil, la scara 1:1, a fost prezentat şi la Monteson pe 18 martie 2006, lângă Paris, la celebrarea centenarului primului zbor cu mijloace proprii a unui  aparat mai greu ca aerul.
Accesarea sit-ului Asociaţiei Noua Acropolă oferă şi posibilitatea de a  lectura articole despre:

-  MAGIE ŞI ALCHIMIE ÎN RENAŞTERE
-  REBELIUNEA ARTEFACTELOR- AVEM NEVOIE DE MAI MULTĂ FILOSOFIE
-  NEVOIA DE OAMENI BUNI
- EPOCA NOUĂ, ŞTIINŢA VECHE...
- EROUL COTIDIAN
- OMUL (Din volumul: "Jocurile Mayei")
-   AZI AM VĂZUT-O PE... MUZA ISTORIEI, CLIO
-   AZI AM VĂZUT-O PE... EUTERPE, MUZA PRIN EXCE-
LENŢĂ      
-   DIFICILA ARTĂ DE A TRĂI ÎN REALITATE
-   CÂND ZIDURILE NU MAI SUNT ZIDURI
- UNIVERSUL CA FIINŢĂ VIE (Din volumul: "Spiritele Elementale ale Naturii”).

 Cei interesaţi  de activitatea politică a lui Traian Vuia găsesc într-un articol publicat de Dumitru Tomoni într-o revistă lugojană, la care se ajunge printr-un link din pagina de gardă,  informaţii consistente din corespondenţa acestuia cu lugojeanul George Dobrin, primul prefect român din judeşul Caraş-Severin de după Unirea din 1918. Transcriu câteva citate:
- „În 1918 am atras atenţia d-lor Bocu, Goga şi Lucaciu asupra chestiunei Unirei, le-am spus că Unirei trebuie să-i dăm o bază juridică şi conformă dreptului internaţional. Am văzut însă imediat, că mă aflu în prezenţa unor ignoranţi, fără nici o pregătire serioasă (…). N-am fost înţeles şi am fost suspiţionat că voesc independenţa Transilvaniei” ( 11 aprilie 1922).
          -   „Bărbaţi culţi ai Ardealului nu au fost capabili să revină la mentalitatea ce aveau acum zece ani, să nu cunoască nici strat social, nici partid politic şi lozinca lor să fie Ardealul înainte de toate. Ei au dat lumii spectacolul urât că patriotismul lor nu se ridică deasupra politicianismului” şi „nu au fost capabili de a se ridica deasupra patimilor lor.”
-„la noi se văd două bande faţă în faţă, averescani şi liberali (…). Guvernanţii noştri, deşi se plimbă în automobile şi aeroplane, sunt inferiori barbarilor din evul mediu” ( 26 iulie 1927).
- „Scopul democraţiei este de a forma elita şi să urmeze sfaturile acestor elite, cari o vor împiedica de a se cufunda în mediocraţie”. Iar eşecul democraţiei ar produce o criză gravă „care poate provoca dictatura unui om sau unei formaţiuni care vor lăsa după ele pagube enorme.”
            Ultima scrisoare din această corespondenţă păstrată în colecţia de manuscrise ale Bibliotecii Naţionale din Bucureşti, adresată de data aceasta lui Ionel Dobrin, devenit între timp primar al Lugojului, datează din 2 septembrie 1939, deci a doua zi după declanşarea celui de-al doilea război mondial,exprimând extrem de concis, în doar câteva rânduri, îngrijorarea savantului: „Plătim, Dumnezeu ştie cu ce preţ, păcatele politicei anglo-americane din cei din urmă douăzeci de ani. Lumea a trăit timpuri mari, guvernate de visători fără pricepere. Clemenceau a murit de necazul politicei incoerente a creaturii lui, care a fost Briand. Suntem foarte îngrijoraţi: Hitler a declanşat războiul contra Poloniei şi nu ştim unde ne duce.”

Lăzărescu redivivus

          Numele Lăzărescu este asociat de câtăva vreme de un mare succes al cinematografiei româneşti, prin premiul european câştigat de filmul “Moartea domnului Lăzărescu”. Florin Lăzărescu, scriitor, vine să întărească celebritatea acestui nume: cartea sa, “Trimisul nostru special”, a fost distinsă cu premiul al doilea la concursul “Eastern  European Literature”, organizat de KulturKontact Austria, Editura Weiser şi o bancă. 
Au participat două sute de opere literare din zece ţări. Comisia din România, formată din Ion Bogdan Lefter, Liviu Papadima şi Andrei Corbea-Hoiştie, a ales douăzeci de titluri apărute în anul 2005 şi a trimis fragmente traduse juriului  din Austria.
Într-un articol din săptămânalul editat de POLIROM, Gazeta de sud şi Ziarul de Iaşi (nr. 84 din 8-14 iulie 2005), este citat Florin Lăzărescu: “Mai întâi, îmi place să cred că acest premiu poate fi considerat încă un răspuns pentru cei care au contestat valoarea clecţiei <Ego.Proză> de la Polirom, pe motiv că ar publica tineri <pornografi>, <Prozatori de snop> etc…Aş fi şi mai bucuros dacă premiul meu i-ar determina pe unii măcar să frunzărească în librarie Trimisul nostru special”.
Încă un argument ce întăreşte adevărul constatării că “Nimeni nu este profet în ţara lui”.

 

 

 

::Înapoi