Buletin Cultinform martie 2006

Autor Horia Gligor

 

O carte premiată de Academia Română

“Istoria la care urmează să ne referim este istoria găsirii de sine a gândului” (Hegel).
“The logic of reality triumphs over the logic of theory” (Wells).
“Le reel est etroit, le possible est immense” (Lamartine).
“Whatever you are, be a good one” (Abraham Lincoln).
“C’est une grande folie de vouloir etre sage tout seul” (La Rochefoucauld).
“La început a fost Surpriza” (Paul Valery).
“The method of science…is far more important than the findings of science” (Carl Sagan).
“Întotdeauna descopăr o fisură la toţi cei care se interesează de acelaşi lucruri ca mine” (Emil Cioran).
Un concurs imaginar la care problema pusă ar fi să încadreze într-un domeniu cartea ale cărei capitole au motto-urile de mai sus nu cred că ar putea fi câştigat de cineva. Nici informaţia suplimentară că această carte a primit Premiul Academiei Române nu ar ajuta prea mult.
Este vorba despre  Sisteme inteligente orientate spre agent, scrisă de prof. dr. Boldur-Eugen Bărbat , apărută în anul 2002 la Editura Academiei. Prezentarea de pe coperta a IV-a lămureşte cititorul asupra autorului, profesor la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Această monografie atacă problematica agenţilor inteligenţi – vârf de lance al tehnologiei informaţiei, mai ales în era Internet. Spicuim din curajoasa şi neortodoxa prezentare de pe coperta a patra: „...face o analiză adâncită a acestei specii informatice  dezlănţuite, stăruind asupra relaţiilor sale cu omul. După prolegomene (glosarul – cu 135 de intrări de la <abducţie> la <zgomot>, context, temelia de inteligenţă artificială) şi teorie...cartea prezintă vederile asupra ingineriei programării orientate spre agent...”.
Parcurgând această carte avem şi şansa de a ne îmbogăţi vocabularul cu cuvinte noi. De exemplu, „netăţean”-ul   este un om relaţionat cu o bază non-geografică din categoria www, spre deosebire de „cetăţean” –ul  înconjurat de graniţa statului său.

Excelenţe culturale din Timişoara

          De curând primarul Gheorghe Ciuhandu a decernat o serie de diplome de excelenţă pentru “întreaga activitate şi promovarea imaginii municipiulu” unor personalităţi representative din diferite domenii. Din zona culturală au fost distinşi:

• Adriana Babeţi , professor universitar, scriitor, premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul “Dandysmul”, redactor şef adjunct la revista ORIZONT,
• Aurel Breilean, pictor, primul decan al reînfiinţatei Facultăţi de Arte,
• Livius Cicârlie, profesor universitar, scriitor şi critic de anvergură naţională, autor al numeroase cărţi printre care “Un Burgtheater provincial” prind eîn cuvinte dragostea sa pentru cetatea Timişoarei
• Şerban Foarţă, eseist, traducător şi poet, premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducere în 2005, autor al unor texte puse pe muzică de cunoscuta formaţie PHOENIX,
• Alexandra Guţu, violoncelistă de anvergură mondială, prim-solistă a Filarmonicii,
• Petru Ilieşu, scriitor, preşedinte al Federaţiei Organizaţiilor Umanitare şi coordinator al Fundaţiei Timişoara ’89,
• Walther Konschitzky, etniolog şi specialist în istoria culturii, autor al cărţii “Porţile Timişoarei”.

www.primariatm.ro

Sit-ul Primariei din Timişoara oferă vizitatorilor posibilitatea de a selecta informaţiile şi după cuvinte cheie. De exemplu, motorul de căutare dă 170 de referinţe la cuvântul “cultural”; parcurgerea acestora oferă posibilităţi deosebite celor interesaţi să afle ce s-a mai întâmplat şi perspectivele în acest domeniu din urbe. Iată câteva titluri asupra cărora acţionarea unui simplu click oferă un acces facil la informaţii coerente şi autorizate:

-  PRIORITĂŢI pentru proiectele culturale
-  Timişoara Mica Vienă - 2005 - video
- Dezvoltarea unui mediu socio-cultural stabil şi favorabil       progresului
-  Reabilitarea clădirilor istorice
-  Expoziţie de fotografii
-  Acţiuni la Centrul Cultural Francez
-  Sărbătoarea Muzicii
- Timişoara , Mica Vienă
-  Arta - punte între Timişoara şi Strasbourg
-  Reabilitarea clădirilor istorice
-  Autonomia regională - între perspective istorice şi culturale
-  Hotărârea Consiliului Local 109/15.03.2005 Privind participarea Consiliului Local în calitate de susţinător al proiectului "Editura Tajo", proiect propus spre finanţare de către Societatea Culturală Româno- Germană- Centrul Cultural German
-   HCL 402/28.03.2000 privind participarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara în calitate de partener la realizarea proiectului "Investigarea cererii şi ofertei în spaţiul cultural - baza de date necesare fundamentării strategiilor culturale şi de promovare", finanţat PHARE
-   HCL 34/31.01.2006 privind alocarea sumei de 36.500 RON în vederea participării Consiliului Local al Municipiului Timişoara la organizarea unui eveniment dedicat Municipiului Timişoara, la Viena, Austria

Tribuna www.pruteanu.ro

Vizitez cu regularitate sit-ul conceput, realizat şi acualizat sistematic de cunoscutul om de cultură şi  fost parlamentar George Pruteanu.
Pe prima pagină, după urarea de bun venit, autorul scrie: “Am vrut să fac din acest sait (eng. site) un spaţiu spiritual pentru cei care se simt bine între cărţi şi compiuter (eng.: icomputeri). Se află aici ceva din preocupările, din pasiunile, din hobby-urile şi slăbiciunile mele intelectuale. Dacă vă interesează literatura în general şi critica literară în special, arta traducerii, pictura "metafizică", muzica simfonică şi de operă , problemele limbii române şi omenescul din murdăria politicii – atunci alegeţi una din cele trei variante de mai jos ca să intraţi ...”.

Click-ul pe varianta “text” ne duce pe pagina unde avem de ales între texte, imagini,  audio şi  video – animaţii. Transcriu, ca exemplu, câteva dintre  titlurile  textelor introduse în acest an, la care avem acces în continuare, dacă dorim, tot prin click:

  •Implacabilul Mitică(19.02.06)
  •Sechele şi lichele(19.02.06)
  •Doar materia cenuşie(19.02.06)
  •Între Steinbeck şi Baedeker(19.02.06)
  •Cumpătarea pătrunzătoare(19.02.06)
  •E.A. Poe: Annabel Lee (13.02.06)
  • Dante: Infernul, Cîntul XIII(04.02.06)
  • Perle, vai!, studenţeşti (V)...(2.02.06)
  • Perle, vai!, studenţeşti (IV)...(2.02.06)
  •Dan Crăciun: Reclama - comerţul sufletului (31.01.06)
  •Traduceri 1944-1984 (30.01.06)
  •P. Goma: Jurnale (30.01.06)
  •Textele licenţios-porno ale lui Eminescu: natură şi cultură (29.01.06)
  •A. Oişteanu: Ţara Meşterului Manele (23.01.06)

Amatorii de muzică pot, bineînţeles dacă au o bandă sufficient de mare pentru accesul la Internet şi difuzoare conectate la PC, să asculte mp3-uri de la   Iglesias, până la  Strauss, Bach, Adamo, Pavarotti, Gershwin, Mozart, Verdi, Schubert, Chopin, Brahms sau chiar reclama “Avem di tăti”.
Şi în  zona cu video-animaţii avem de unde alege: "Cortină" pentru Albatrosul,Vatican. Audienţă la Papa Ioan Paul al II-lea (2001),  Crăciun (texte, imagini, muzică),  O grozavă iluzie optică , Apa la Iliescu, Monumentul-Catedrala, România şi UE, Dante-Dali, Corbul ,  A.Mureşanu: Deşteaptă-te, române! ,  Cum devin româneşti cuvinte englezeşti  şi multe altele.
Un sit (sau “site” sau “sait) ce merită a fi vizitat!

Simpozion Constantin Brâncuşi

         Asociaţia Culturală “Constantin Brâncuşi” a organizat acest simpozion dedicat aniversării a 130 de ani de la naşterea sculptorului  la Biblioteca Judeţeană Timiş în 23 februarie 2006. Un public avizat a asistat cu mare interes la sesiunea de comunicări precedată de saluturile preşedintelui Asociaţiei, prof. univ. Horia Ciocârlie, reprezentantei Consiliului Judeţean, prof. Stegăroiu, directorului Centrului Cultural Cultural Francez, Stephane Re şi a directorului Bibliotecii, scriitorul Paul Eugen Banciu.
Profesorul universitar Dumitru Daba, un erudit cunoscător al vieţii şi operei sculptorului, a moderat sesiunea, încheiată cu prezentarea CD-ului multimedia “Brâncuşi 2005”, elaborat de laboratorul de specialitate al Institutului pentru Tehnica de Calcul din Bucureşti condus de un alt mare iubitor şi cunoscător al vieţii şi operei brâncuşiene, inginerul Gheorghe Samoilă.
În învitaţia-program putem citi un fragment dintr-un text semnat de artist: “Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii…”
Mult suflet, iniţiativă şi competenţă tehnică  s-au pus în CD-ul elaborat timp de cinci ani. Poate că asistăm la o extrapolare a dorinţei autorului Coloanei Infinitului în sensul oferirii şansei accesului la fotografii, filme, opinii scrise sau vorbite ale unor cunoscuţi exegeţi ai operei sale celor care au acces la Internet [www.cultinform.ro] sau au ajuns în posesia discului compact.

 Ministerul dezvoltării informaţionale

Prin cuvântul cheie “e-cultura”, din numeroasele referinţe găsite de motorul de căutare prin Internet Google, am accesat sit-ul Ministerului dezvoltării informaţionale din Republica Moldova.
Bine structurat, bogat în informaţii, scris într-o limbă curată (după mine română, după alţii de peste Prut, moldovenească) şi respectând ortografia cu diacritice (spre deosebire de unele  sit-uri din România) oferă informaţii coerente celor interesaţi de subiect.
Transcriu mai jos câteva selecţii din zona aflată sub titlul: “Cultura electronică: digitalizarea tezaurului naţional al Moldovei”:

- În domeniul culturii scopul principal al procesului de edificare a societăţii informaţionale constă în punerea la dispoziţia fiecărei persoane şi asigurarea dreptului constituţional al cetăţenilor de accesare egală şi liberă a informaţiei din biblioteci, muzee, arhive, zone protejate şi alte unităţi culturale.
- Termenul „e-cultura” semnifică implementarea şi utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în scopul asigurării accesului liber la informaţie, stimulării respectului pentru identitatea culturală, diversitatea culturală şi lingvistică, tradiţii şi religii, susţinerii dialogului între culturi şi civilizaţii, precum şi conservarea şi prezervarea moştenirii culturale. E-cultura reprezintă o nouă forma de promovare a valorilor culturale şi presupune crearea versiunilor electronice ale obiectelor  producţiei de carte, colecţiilor de patrimoniu cultural-patrimoniului cultural  mobil (bibliotecile, arhivele, muzeele) şi imobil, operelor de artă plastică (pictura, grafica, sculptura etc. ), promovarea operelor care au fost create direct în formă electronică, dezvoltarea muzicii, teatrului, coregrafiei şi cinematografiei, modernizarea învăţămîntului artistic şi extinderea activităţilor uniunilor de creaţie.
-  În Moldova, informatizarea instituţiilor de cultură a început cu cele din sistemul bibliotecar, procurîndu-se în acest scop echipamentele şi produsele program dedicate, numărul staţiilor de lucru în biblioteci atingînd în prezent cifra de 150. De asemenea, au fost realizate anumite proiecte-pilot în domeniul asigurării prezenţei în Internet a principalelor muzee ale ţării, galeriilor de artă, teatrelor şi cinematografelor, celor mai renumite opere de artă şi monumente ale naturii.
- Avînd un caracter de pionerat şi fiind finanţate mai mult din donaţii şi sponsorizări, decît din alocări din bugetul public naţional, procesele de informatizare în domeniul culturii nu au schimbat esenţial situaţia vizînd conservarea valorilor culturale prin aplicarea noilor tehnologii digitale şi asigurarea accesului cetăţenilor la patrimoniul cultural al ţării. Astfel, în clasamentul efectuat conform prezenţei în Internet, instituţiile culturale se plasează pe penultimul loc, devansîndu-le doar pe cele din medicină.
- Obstacole în dezvoltarea culturii electronice:
1) infrastructura informaţională şi de comunicaţii subdezvoltată a instituţiilor de cultură;
2) lipsa de sinergie între programele culturale şi cele de implementare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii;
3) neadaptarea cadrului legislativ-normativ din domeniul culturii la realizările noilor tehnologii informaţionale şi persistenţa metodelor depăşite de management cultural;
4) pregătirea insuficientă a personalului din instituţiile de cultură în domeniul utilizării tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii;
5) accesul scăzut al cetăţenilor la valorile patrimoniului cultural prin intermediul mijloacelor oferite de noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii.
Cei interesaţi de viaţa culturală din Moldova de la răsărit de Prut şi de multele asemănări cu cea de la noi, pot găsi multe informaţii coerente la adresa   http://www.mdi.gov.md/strategia_dit_md/startegia_4_6_md/.

 

 

 

::Înapoi