Buletin 18


Buletin Cultinform ianuarie-februarie 2006

Autor Horia Gligor

Gala Premiilor PC World Romania, 2006-02-10

Cea de-a treia editie a Galei Premiilor PC World Romania si-a desemnat castigatorii - cele mai bune produse hardware, software si servicii Internet/Multimedia de pe piata autohtona. La eveniment au participat reprezentantii celor mai importante firme de distributie si retail din Romania. Intrucat in luna martie, revista PC World implineste 125 de editii, anul acesta au fost acordate premii speciale pentru partenerii care au fost alaturi de publicatie inca de la primul numar: IBM Romania, Trend, Omnilogic, Siveco Romania, Scop Computers si Forte Business Services.
Un alt premiu a fost cel pentru educatie si s-a acordat companiei Oracle Romania si Ministerului Educatiei si Cerc etarii pentru proiectul Oracle Academy.

Solutiile Hardware premiate au fost:

Cea mai buna unitate optica
Gigabyte Romania
Gigabyte GO-W1616A

Cea mai buna placa de baza Socket 754
Caro Group
Gigabyte K8NSXP

Cea mai buna placa de baza Socket 939
Tornado Sistems
Gigabyte K8NXP SLI

Cea mai buna placa de baza Socket A
Depozitul de Calculatoare
ASUS A7N8X-E DeLuxe

Cea mai buna placa de baza socket 955
Tape Computers
Asus P5WD2 Premium

Cele mai bune solutii de sunet

Placi de sunet
Flamingo Computers
Creative Audigy 4 PRO
Boxe
UltraPRO Computers
Logitech Z5500

Cele mai bune solutii video

Placi video AGP
Caro Group
Gigabyte X800Pro

Placi video PCI-E
Ultra PRO Computers
Asus 7800 GTx Top

Monitoare TFT 17"
Maguay
Iiyama Prolite E435S

Monitoare TFT 19"
Deck Computers
Samsung SyncMaster 913N

Monitoare CRT 17"
Asesoft Distibution
Samsung SyncMaster 797DF

Monitoare CRT 19"
LG Romania
LG Flatron F900P

Tuner extern
Flamingo Computers
Pinnacle PCTV DeLuxe

Tuner intern
Quartz Computer
Kworld Xpert TV-PVR

Cel mai bun tip de memorii
Memorii DDR I
Proca
Apacer AM3A5608BQ

Memorii DDR II
Depozitul de Calculatoare
OCZ 2533512VDC-K

Cel mai bun sistem multimedia
Maguay
Maguay PowerSation

Cele mai bune solutii mobile

Notebook
Genesys
Dell Inspiron 6000

PDA
Tornado Sistems
Fujitsu-Siemens LOOX 720

Cele mai bune imprimante

Laser color
Konica Minolta
Magicolor 5440 DeskLaser

Multifunctionale
HP Romania
HP Office 7310

Laser Monocr om
XEROX ROMANIA
XEROX PHASER 6350

Inkjet
CANON ROMANIA
CANON IP 8500

Cel mai spectaculos produs
Asesoft Distribution
Flybook

La categoria Software , PC World a acordat premiul pentru "Instrumente de dezvoltare", companiei Microsoft Romania pentru solutia "Visual Studio 2005". De asemenea, Softwin si Societatea de Stiinte Matematice au primit un premiu special pentru proiectul "Gazeta Matematica - Editia electronica".

In zona Internet/Multimedia au primit premii de excelenta companiile Romtelecom pentru Serviciile de Broadband,
Connex-Vodafone pentru primul portal 3G play, Orange Romania pentru solutia Wirefree Broadband. Un premiu special a primit si Radio 3net pentru proiectul "Long live, Amadeus!".


Conferintele Microsoft "COMUNITATE SI DIVERSITATE" 
Ultima pagina a ORIZONT-ului aparuta in luna decembrie 2005 anunta conferinta "Un maestru, o descoperire, o sansa ratata" prezentata de H.-R. Patapievici la Oradea, in Aula Magna a Universitatii.
Proiectul, sustinut financiar de cunoscuta firma din domeniul Tehnologiei Informatiilor, si-a propus sa creeze un cadru in care mai multe discipline converg pentru a institui diversitatea si solidaritatea, ca principale conditii ale comunitatii in spatiul "grabit si superficial" al lumii de azi.
Sapte pagini contin Conferinta "Istoria literaturii romane, la doua maini" sustinut de Nicolae Manolescu in octombrie la Universitatea din Craiova.
Printr-o tehnoredactare inspirata, reproducerile afiselor de pe ultima pagina ne reamintesc ca au trecut doi ani de la debutul acestei initiative a Fundatiei "A treia Europa" si a revistei Orizont. Sali arhipline au dovedit setea de cunoastere a publicului, incantat de prestatiile lui Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, H.R.Patapievici, Vladimir Tismaneanu, Nicolae Manolescu si Mario Vargas Llosa.
 
Revista on line LITERRA
Semnalez aparitia primului numar din anul 2006 al editiei electronice a revistei de traduceri literare LITERRA, accesibila la adresa : http://www.rastko.ro/literra/arhiva.htm .
Cuprinsul acesteia vorbeste de la sine despre eforturile cu totul deosebite ale realizatorilor de a ne oferi un spectru larg de traduceri si articole:

  • "Cultura germana nu trebuie nicidecum sa se rentoarca in Banat" - Interviu cu Anton Potche, scriitor si traducator din Germania - (Duan Baiski)
  • Ceasca de ceai - Luiza Carol
  • Marina Nicolaev - Poems (Translated by Luminia Suse);
  • Camelia Petre - Poems (Translated by Nancy Michaela Popa); 
  • Emil Brumaru - Poems (Translated by Alina Savin); 
  • Adina Ungur - Poems (Translated by Luminia Suse); 
  • Ion Barbu - Poems (Translated by Alina Savin); 
  • Suceava: coutumes et traditions pour l'Epiphanie" - article de Nicole Pottier, avec la participation d'Angela Furtuna;
  • Marina Samoila - Poeme pour le retour du Petit Prince - (Traduction: Marina Samoil);
  • Madeleine Davidsohn - Le message (Traduction et version francaise : Clava Nour, Nicole Pottier); 
  • Florentin Smarandache - Dystiques paradoxistes (Traduction: Nicole Pottier); 
  • Angela Furtuna - Poemes (Traduction: Nicole Pottier); 
  • Bianca Marcovici - Poemes (Traduction: Nicole Pottier); 
  • Marinela Preoteasa - Poemes (Traduction: Nicole Pottier); 
  • Marlena Braester - Del poemario Antes Olvidar (Traduccion: Nicole Pottier); 
  • Yehuda Gur-Arie - Miniaturi (Traducere de Luiza Carol); 
  • Pagini din revista japoneza HOKUSEI, 1995: 10 poezii de Luiza Carol (din Israel) traduse din engleza in japoneza de catre poetul Yorifumi YAGUCHI (din Japonia). 
  • Eliot Weinberger - "Scriitorul post-national" - (Traducere de Alina Savin); 
  • Manuel Forcano - Sudanic (Traducere de Marin Malaicu Hondrari); 
  • Rolando Revagliatti - Poezii (Traducere de Mirela Vlaica); 
  • Alejandra Pizarnik - Posedatii intre florile de liliac si altele (Traducere de Marin Malaicu Hondrari); 
  • Nyir Jzsef - Acum poti sa vii, pruncule Iisus - (Traducere de Gyrfi-Dek Gyrgy); 
  • Andreas Gryphius - Poezii (Traducere de Anton Potche); 
  • Yoko Towada - Scriind in reteaua cuvintelor (Traducere de Alina Savin); 
  • Momo Kapor - Cinemateca de la ora trei (Traducere de Liliana Dolofan); 
  • Momo Kapor - Tipii realizati (Traducere de Luciana Albulesei); 
  • www.visit-montenegro.com - Vladici din diferite neamuri muntenegrene (Traducere de Duan Baiski); 
  • Vuk Drakovi - Din nou il va omori Dante pe Puskin (Traducere de Dusan Baiski); 
  • Copiii Tatagi - Grozdana Oluji (Traducere de Dusan Baiski); 

 
 
Eminescu controversat 
Intr-o emisiune TV din 15 ianuarie, la aniversarea a 159 de ani de la nasterea lui Eminescu, Neagu Djuvara a aratat un volum de acesta pe care il cumprase acum 80 (optzeci) de ani. ll purtase cu domnia sa pana si in lunga perioada cand a trait in Africa si inca mai era furios pe acel neglijent care ii restituise cartea imprumut intr-o stare mai proasta, nepazind-o de umezeala.
Aceasta dovada cat se poate de concreta de apreciere a poetului nu a facut decat sa mareasca uimirea, cred, a majoritatii celor care au urmarit emisiunea, deoarece reputatul istoric Djuvara s-a aliat cu o doamna Popescu, cadru universitar, sustinand ca mitizarea lui Eminescu reprezinta o mare eroare. Dupa acestia, sintagmele obosite deja de atata utilizare (poet national, poet nepereche, geniu unic, valoare eterna universala) nu ar face decat sa-l coboare pe poet din locul, oricum important, pe care l-ar ocupa in ierarhia creatorilor de cultura literara si politica romaneasca.
Cred ca pe multi dintre cei care au urmarit emisiunea TV i-au pus pe ganduri remarcile acide la adresa unor politicieni de astazi care, cica, ar milita pentru aplicarea in zilele noastre a ideilor emiesciene antiliberale din articolele sale politice publicate dupa 1870. Alte argumente in sprijinul demitizarii lui Eminescu ale echipei Djuvara-Popescu s-au bazat pe inversarea in Scrisoarea III-a a datelor istorice reale ale celor doua batalii de la Nicopole si Rovine, omagierea sistematica a zeului Bachus prin carciumile iesene impreuna cu prietenul sau Creanga - chiar inaintea prezentarii operelor lor la celebrul Cenaclu al lui Maiorescu si dovezi referitoare la o presupusa atitudine a oficialitatilor culturale de astazi implicate in ocultarea aspectelor penibile legate de degradarea psihica din ultima perioada a vietii poetului.

Frumuseti uitate
Prin efortul firmelor Microsoft Romania si JT International, cu sprijinul Guvernului, a aparut in anul 2003 la Editura NOI MEDIA PRINT un album ingrijit de Tudor Octavian, Pictori romani uitati.
Din dialogul autorului cu doamna Ioana Cristea am aflat ca exista, din pacate, nu numai pictori uitati ci si tezaure uitate. Este cazul fondului patrimonial pe care l-a primit in anul 1995, cand i-a fost incredintat conducerea sectiei Pinacoteca a Muzeului Municipiului Bucuresti despre care spune: " Cele cateva mii de lucrari erau depozitate intr-o casa boiereasca, in localul fostei colectii Slatineanu, in conditii carora, daca le zicem doar improprii, folosim o delicata metafora. Zaceau acolo vraiste, ca intr-o pestera. Fara temperatura mediului controlat, in umezeala si frig. Ce se intampla cu acest tezaur national din anul 1933, de cand a luat fiinta Pinacoteca, e un nonsens national".
Acum multi ani am vizitat in graba casa Slatineanu. Marturisesc ca mi-au ramas in amintire doar colectia de oua vopsite, cateva sabii si atmosfera unei case din alte vremuri, ca un fel de decor din filme despre epoci de mult apuse. Aveam de gand sa revin altadata, pentru o vizita mai lunga, ocazie cu care, probabil, as fi zabovit mai mult asupra tablourilor. Din pacate, un ordin de foarte sus (s-a dat de inteles ca venea de la Cabinetul 2 al fostului CC al PCR) a impus mutarea unor exponate la Muzeul Colectiilor, pe Calea Victoriei vis-a-vis de CSP - Comitetul de Stat al Planificarii -. Sub motivatia grijii fata de bunurile inestimabile ale mostenirii artistice s-au mai eliberat pentru potentatii vremurilor de atunci cateva vile, cum a fost si a lui Zambaccian, de langa Parcul Dorobanti.
Expozitiile "Capodopere ale picturii romanesti moderne" (1996), "Saloanele Oficiale interbelice" (1998), "Universul picturii" (1999), "Evolutia peisajului in arta romaneasca" (2000), "Portretul in pictura romaneasc" (2000) si "Femeile pictorite" (2003) au adus in lumina reflectoarelor o mica parte din cele peste trei mii de lucrari, printre care se afla si 230 de tablouri din patrimoniul universal. Acestea din urma, impreun cu cateva sute alese din cele autohtone ar putea sa asigure faima mondiala a unui nou muzeu.
Din pacate, mai lipseste un sediu. Una dintre solutiile posibile propuse de doamna Ioana Cristea s-ar baza pe o amenajare a Muzeului cu nume de trista amintire, Doftana, care sa devina astfel un Centru European a realismului socialist, loc al expunerii creatiilor din obsedantele decenii 50-60.

SENIORII - interviuri necenzurate 
Sub acest titlu au aparut la Editura Politehnica din Timisoara raspunsurile pe care le-au dat 59 de profesori universitari la un inspirat chestionar cu zece intrebari formulate de autorul volumului, prof. dr. ing. Sabin Ionel.
O analiza a raspunsurilor la intrebarea a opta: " Daca vi s-ar impune exilul pe o insula pustie, care carte a-ti lua cu Dumneavoastra? Explicati-va optiunea." Ofera cititorului atent o perspectiva cu totul inedita asupra personalitatii, sensibilitatii si culturii dascalilor care au predat stiinte tehnice la zeci de generatii de ingineri.
Citiva dintre acestia au ales Biblia.
Altii au considerat ca demn de a le fi tovaras in singuratate ar fi "Poezii" de Eminescu sau Blaga, carti din care sa inveti cum sa supravietuiesti in conditii extreme, opere complete de Leonardo da Vinci, Dostoievski, astrofizica, Robinson Crusoe, foi albe si un pix, soia, lexiconul Larousse, "In cutarea timpului pierdut", "Ghidul mestesugurilor", "Calatoria lui Nils Holgerson in Laponia" de Selma Lagerlof, "Bazele teoretice la electrotehnicii" de Remus Radulet, "Mizerabilii" de Victor Hugo, "Enciclopedia britanica", "Programarea microcontrolelelor", "Catre sine" - jurnalul filosofic al imparatului Marcus Aurelius, "Cel mai iubit dintre pamanteni" de Marin Preda, Shakespeare, "Ghidul pescarului fara ustensile", o valiza cu CD-uri, "Un dictionar al intelepciunii" de Th Simenschy, "Cladiri inalte cu schelet din otel", "Despre ingeri" de Andrei Plesu, conexiune Internet, "Tratat de tehnologii neconventionale", Ilf si Petrov, Mircea Malia, "Agonie si extaz" de Irving Stone, teza de doctorat si cartile proprii de geotehnica, "Tratat complet de fizica" - Landau, Feynman, Kapia -, "Cartea de la San Michele" de Axel Munthe, Atlas geografic, carte de sah, Hidroameriolatii, "Il mestiere de vivere" (Meseria de a trai) de Cesare Pavese.
Profesorul nostru de fizica, Bernhard Rothenstein ne recomandase la un curs sa citim neaparat "De veghe in lanul de secara" de Sallinger. Am urmat sfatul Domniei sale si am rememorat evenimentul treizeci de ani mai tarziu, la o intalnire aniversara cu colegii. Ma intrebam daca aceasta ar fi fost cartea pe care ar fi luat-o pe insula pustie.
Nu. Iata ce a raspuns la intrebare: " M-am temut intotdeauna de oamenii de o singura carte. As lua cu mine un Laptop cu legaatura directa la un satelit prin care as urmari cu jind ce se lucreaza in lume. Daca insula ar avea si niscaiva locuitori as lua cu mine si "Cartea Drepturilor Omului".

- Interviu cu Anton Potche, scriitor si traductor din Germania -
Acum citiva ani Umberto Eco a participat la Targul de carte de la Bucuresti. Am avut privilegiul sa particip la o conferinta sustinuta de acesta in sala mare a Teatrului National, plina pana la refuz. La intrebarea cuiva din public referitoare la opinia sa despre scriitorii romani care ar merita premiul Nobel, a raspuns sec si sarcastic: " Va raspund doar daca-mi numiti acum, pe loc, care scriitori ucrainieni ar merita aceasta distinctie?".
Era o punere la punct, fara menajamente. Literatura romana este prea putin cunoscuta in Europa in care speram ca vom fi acceptati, macar economic si politic, din 2007. Nici la noi nu se pare ca ar exista un interes deosebit pentru fenomene culturale din tari situate mai catre soare-rasare. Cu atat mai important devine rolul unor scriitori multilingvi care ar putea sa asigure punti de comunicare intre spatii culturale diferite. Printre scriitorii care traiesc acum in Germania se afla si Anton Potsche, emigrat dintr-un sat de lang Timisoara, Giarmata.
Am extras cateva raspunsuri din interviul acordat de acesta jurnalistului Duan Baiski, pentru revista electronica LITERRA, accesibila la adresa :
http://www.rastko.ro/literra/arhiva.htm .
Intrebare: De un timp incoace, cateva site-uri literare romanesti pledeaza pentru introducerea lui Paul Goma pe lista potentialilor nobeliti literari. Care ar fi, dupa opinia dumneavoastra, primii cinci scriitori romani care ar merita o asemenea distinctie?
Rspuns : N-am citit nimic de Paul Goma, dar imi aduc aminte ca numele lui a fost rostit mereu in tandem cu postul de radio Europa Libera. Am urmarit in ultimul timp si discutiile cu si despre el in presa din Romania (ex.: "Romania literara"). Pacat ca Eminescu si Blaga nu mai sunt printre cei vii. Daca n-ar fi existat fascismul romanesc, a fi raspuns la aceasta intrebare numindu-i pe Cioran si Eliade. Da, Andrei Plesu, el chiar ar merita premiul Nobel. Dar sa nu uitam ca acest premiu se decerneaza pentru categoria literatura mai mult dupa considerente politice decat dupa criterii literare, asa ca s-ar putea intmpla ca Plesu, inconjurat de ingeri, sa scoata impreuna cu Eminescu o "Dilema cereasca" pana cand nobilimea literara din Stockholm isi aduce aminte de Romania.
: Daca v-ati gandit vreodata la un volum cu articolele dumneavoastra sau la o carte de traduceri din limba romana in germana, pe cand putem astepta un asemenea eveniment?
R: Vreau sa repet aici o marturisire, pe care am facut-o pentru prima data de ultimul Craciun (2004 n.r.), si iata ca..., intr-adevar, am ramas fara urmari fizice sau psihice. In anul 2000 am primit premiul 2 (premiul 1 nu a fost decernat) pentru un manuscris de roman la un concurs literar organizat de Asociatia svabilor Banateni din Munchen. De atunci am trimis manuscrisul (mereu si mereu corectat) la 26 de edituri mari, mici, renumite sau necunoscute. Rezultatul a fost intotdeauna acelasi: "Va multumim pentru increderea acordata, dar deocamdata nu vedem o posibiltate de a include lucrarea d-voastra in programul nostru. Pentru viitor va dorim mult succes." 
: Revista "Literra", aflata la inceput de drum, v-a invitat sa faceti parte din colectivul ei redactional. Puteati sa respingeti oferta, insa ati acceptat. Care au fost motivele?
R: Politicienilor le place sa vorbeasca despre puntile dintre popoare. Eu cred ca orice propozitie tradusa poate sa constituie o punte pentru doi indivizi de etnii diferite (autor & traducator), carora, daca au putin noroc, li se mai pot alatura cativa indivizi cu aceeasi boala incurabila (cititori).
 
 
Internetul pe post de Gutenberg 
Alina Savin a tradus pentru LITERRA un articol publicat de Weinberger Eliot in aprilie 2005 in PEN World Voices, sub titlul Scriitorul post-national.
Citatele de mai jos intregesc, prin extrapolare in alte zone geografice si spatii culturale, opiniile lui Anton Posche prezentate in paragraful anterior.
Despre Papua-Noua Guinee si Bengal:  < Moartea recenta a lui Saul Bellow a fost o rememorare trista a nefericitei lui aparari a Civilizatiei Vestice: "Unde este Tolstoi din Zulu? Unde este Proust din Papua Noua Guinee?" (Bineinteles, Bellow vorbea fluent toate cele 700 de limbi ale Papuei Noua Guinee.) La acea vreme, si spuneam prietenei mele Lydia Davis ca s-ar putea sa existe sau sa nu existe un Proust papuan, dar ca exista cu siguranta unul bengalez, Nirad Chaudhuri, autor al "Autobiografiei unui indian necunoscut".
Despre "cultura" americana: " Mai putin de 20 % dintre americani au pasaport. Numarul total de titluri de carti traduse care sunt publicate in fiecare an in  SUA - toate genurile, toate limbile, toate formatele editoriale de aproximativ 250. Atunci cand, anul trecut, Societatea National Geografic i-a testat pe elevii de liceu, 11 % nu au putut localiza SUA pe o harta a lumii, 29 % oceanul Pacific, (si  bineinteles ca majoritatea lor locuiau langa Oceanul Pacific) si, bineinteles, e inutil de spus, 85 % nu au reusit sa gaseasca tintele noastre curente pentru bombardamente, Irak si  Afganistan. Americanii s-ar putea sa fie cei mai insulari oameni de pe pamant, exceptand cateva triburi nomade din deserturi si din padurile tropicale.
Speranta in scriitorul post-national: " Scriitorul post-national, in toate manifestarile lui, e cel mai interesant si mai productiv lucru care i s-a intamplat literaturii mondiale de la nasterea modernismului. Cel mai sigur e sa spui ca aceasta va fi garantia noului secol, cu Internetul pe post de Gutenberg. Post-nationalismul insusi e un semn de speranta. Dupa secole de barbarie, o Uniune in Uniunea Europeana nu a fost posibila decat atunci cand a fost greu sa definesti cine e francez sau german sau italian sau olandez. Ne putem imagina cum ar fi lumea daca americanii ar deveni post-americani".


 

 

 

::Înapoi