Buletin Cultinform noiembrie 2005

Autor Horia Gligor

 

Eliade, ezotericul

          Sub acest titlu a publicat  în anul 2002 editura Mirton din Timişoara teza de doctorat a  lui Marcel Tolcea, profesor de jurnalism la Universitatea de Vest.
Parcă pentru a servi ca excepţie la des citata frază  „Cine ştie face, cine nu, îi învaţă pe alţii”, Marcel Tolcea dovedeşte de mai multe ori pe săptămână abilitatea sa cu totul deosebită de a jongla cu cuvintele şi a ambala cu acestea idei, situaţii şi comentarii racordate la momentele prezentului şi demne de a apărea în jurnale sau reviste culturale ca ORIZONT-ul.
Nicolae Manolescu, cunoscutul critic şi  preşedinte al Uniunii Scriitorilor, scrie pe coperta a patra:  „Trei calităţi sunt evidente în teza de doctorat a lui Marcel Tolcea:

1. cunoaşterea în amănunţime a materiei, a bibliografiei, a implicaţiilor subiectului
2. numărul mare de observaţii personale, atât în analize cât şi în pasajele preliminare
3. stilul, admirabil, original, frapant…

Autorul a dedicat cartea sa memoriei a  două personalităţi recunoscute ale
spiritualităţii  bănăţene, profesorul Eugen Todoran şi părintele Mihai Avramescu, declarând în introducere cele trei obiective principale ale eseului:

1. evidenţierea faptului că există numeroase fire ascunse — care ţin de paradigma ezoterică — între opera sa teoretică, pe de o parte, şi ceea ce aş numi proza sa „ideologică” din toate perioadele — Secretul doctorului Honigberger (cu cvasivarianta sa Nopţi la Serampore), Noaptea de Sânziene şi Nouăsprezece trandafiri. În acest sens, cred că ceea ce Eliade a exprimat, lipsit de servituţile paradigmei ştiinţifice şi culpa trecutului, în opera sa literară ceea ce a spus mai mult sau mai puţin camuflat în opera sa teoretică.
2. …a doua noutate — şi poate cea mai importantă — este analiza acestei paradigme care, în linii mari, ţine de fascinaţia din perioada interbelică faţă de paradigma ezoterică a unor gânditori ezoterizanţi cum ar fi René Guénon şi Julius Evola : simbolismul Centrului (cu toate formele sale particulare regăsit nu numai în cărţile teoretice, ci şi în iteratura sa), conceptul de Tradiţie, iniţierea etc.
3. …a treia noutate constă în unghiul din care priveşte adeziunea la legionarism a lui Mircea Eliade. Nu cred că aceasta poate fi înţeleasă fără a porni de la „metafizica dreptei”, aşa cum apare ea unul dintre doctrinarii fascismului, Julius Evola, dar şi — fără nici un fel de implicaţii ale politicului — la René Guénon.

 

Ştefan Odobleja, creatorul sau precursorul ciberneticii?

Deschid la întâmplare Almanahul Flacăra 2001-2002, stârnit de primul titlu de pe copertă  „Foamea cu celular”. Nu găsesc din prima articolul cu pricina, dar, ca un făcut, dau peste articolul lui Liviu Timbus despre Ştefan Odobleja. Acum treizeci de ani am avut ocazia să-l cunosc la Congresul Mondial de Cibernetică, într-una din sălile ASE Bucureşti, gazda manifestării. Un om în vârstă, modest îmbrăcat, care încerca să convingă o asistenţă cam plictisită şi uşor amuzată despre faptul că ar fi publicat în anul 1938 la o editură din Franţa, în franceză, o carte de cibernetică.  O avea în mână şi o tot flutura ca pe un stindard, considerând-o ca fiind o mărturie de necontestat a priorităţii sale faţă de Norbert Wiener, cel care a ieşit la rampă un deceniu mai târziu.
Stând în sală chiar în rândul din spatele lui Odobleja, i-am cerut voie să arunc o privire prin carte. Titlul „La psichologie consonantiste” mi-a întărit senzaţia că ciudatul personaj avea ceva de-a face cu medicina. Am deschis cartea la o pagină cu desene, sărindu-mi în ochi o frază din care rezulta că autorul consideră posibilă  gândirea mecanică. Mai încolo apăreau alte scheme despre memoria umană, surprinzător de asemănătoare cu unele pe care le ştiam ca utilizate în calculatoare.
Am făcut cunoştinţă cu Ştefan Odobleja, am corespondat câţiva ani buni, am urmărit cu atenţie articolele din presa obişnuită, remarcând cât rău i-au putut face jurnaliştii încurajând tendinţa de a accentua tendinţa naţionalist-protocronică  a acestuia.
În anul 1982 am fost învitat la Lugoj de Iosif Constantin Drăgan. Acesta, cu flerul lui cunoscut de om de afaceri şi ataşat sentimental de oraşul său natal unde Ştefan Odobleja scrisese Psihologia consonantistă în perioada în care  fusese medic militar, psihiatru la  garnizoană, a înfiinţat Filiala din România a „Academiei de Cibernetică Generalizată Ştefan Odobleja”, cu sediul principal în Elveţia.
Se spune că, la auzul acestei veşti,  tare mânioasă ar fi fost savanta de renume mondial, „academiciana” Elena Ceauşescu, căreia nimeni nu se gândise că ar trebui să-i ceară aprobarea…
Am avut ocazia să discut de câteva ori şi cu Edmond Nicolau, un fel de guru al electronicii şi ciberneticii din deceniul şapte, cu o mare vizibilitate în mass-media şi priză la studenţi. Pentru domnia sa, Ştefan Odobleja era, în cel mai bun caz, un precursor, alături de profesorul Postelnicu, de la Politehnica din Bucureşti, care publicase şi mai înainte articole în care descria anunţa reacţia inversă sun numele de cerc vicios, adică feed-back-ul la mare modă mai târziu.
Pentru alţii, din rândul cărora s-a remarcat profesoara Minerva Bocşa de la Universitatea din Timişoara, Ştefan Odobleja este creatorul ciberneticii, deoarece în cartea sa apar, cu zece ani înaintea lui Norbert Wiener, mai clar şi mai multe dintre principiile de bază ale acestei ştiinţe.
În ceea ce mă priveşte, am avansat ipoteza că Odobleja este creatorul unei ştiinţe cu mult mai importantă decât cibernetica, şi anume sinergetica. Aştept încă un punct de vedere mai avizat din partea unui cunoscător al acestei noi ştiinţe cu aplicaţii în mecanică, chimie, farmacologie, electronică, ştiinţe sociale şi multe altele, cunoscător care să poată compara principiile sinergeticii cu cele enunţate de Odobleja în a lui Psihologie consonantistă şi articolele publicate sau susţinute la congrese ştiinţifice.

Război pe Internet de Duşan Baiski

Sub acest titlu a publicat anul trecut scriitorul timişorean o carte primită cu mare interes atât de amatorii de lecturi incitante, cât şi de împătimiţii calculatoarelor.
Foarte cunoscut  şi ca jurnalist în vestul ţării, stăpânind perfect limbile română şi sârbă, a publicat  sau tradus numeroase volume, din care amintim:

Averse izolate, Editura "Facla"din Timişoara - 1984 (proză scurtă);
Radiografia unui caz banal, Editura "Facla"din Timişoara- 1988 (proză scurtă);
Ljubav među senkama ("Dragoste între umbre"), Editura "Kriterion" din Bucureşti - 1990 (poezie în limba sârbă);
Migraţiile, roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din Timişoara - 1991 (traducere din limba sârbă, în colaborare);
Luna şi tramvaiul 5, Editura "Marineasa" - 1994 (proză scurtă);
Piaţa cu paiaţe, Editura "Marineasa"- 1994 (teatru);
Mătase şi vin fiert de Chang Shiang-Hua, Editura "Paradox" din Timişoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă);
Cuţitul de Vuk Drasković, Editura"Helicon" din Timişoara- 1995 (roman, traducere din limba sârbă).
Cartea iubirii de Dragan Dragojlović, Editura "Hestia", Timişoara,1996 (poezie, traducere din limba sârbă).
Antologie de poezie chineză contemporană de Zhang Xianghua  şi Radosav Putić, "Editura de Vest", Timişoara, 1996 (poezie, traducere din limba sârbă).
Lacrima. Orient şi Occident de Zhang Xianghua  (eseuri, traducere din limba sârbă, Editura Anthropos - Timişoara, 2001).
Turism în Muntenegru - Editura "Anthropos", Timişoara, 2004 (traducere din limba sârbă). 
Război pe Internet - Editura "Waldpress", Timişoara, 2004.
Consulul rus de Vuk Drasković, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2005 (roman, traducere din limba sârbă).

Este, probabil,  primul jurnalist-scriitor din vestul ţării care a simţit puterea Internet-ului şi l-a utilizat pentru creaţie. Prin Internet cititorii au putut să ia contact cu creaţiile sale din:

Basme de Grozdana Olujić (basme, traducere din limba sârbă).
Ornamente regale medievale sârbe de Tatjana Vuleta (expoziţie electronică)
Cealaltă faţă a visului  de Liljana P. Nikolić (poezie, traducere din limba sârbă).
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990), director al
Centrului regional "Proiectul cultural Rastko - Biblioteca sârbilor din România pe Internet" , lucrează ca redactor (şeful secţiei social-economice) la săptămânalul de informaţii şi divertisment "Agenda" din Timişoara şi a absolvit  Open University Business School (Marea Britanie).
Informaţii suplimentare se găsesc la http://www.agenda.ro/baiski.htm

Per…Internet ad astram
Cei interesaţi de astrologie mai au acum o posibilitate de a se informa, dacă, bineînţeles, dispun de resurse de acces la Internet.
De curând  revista ASTROBULETIN, editată de Alexandru Nicolici, s-a lansat  în format electronic, având apariţia lunară şi   distribuindu-se GRATUIT prin email.
Accesând adresele de mai jos, vă puteţi abona, alătura grupului sau accesa un sit cu o bogăţie de informaţii de-a dreptul cosmică  (cărţi de astrologie si ezoterism, consultanţă astrologică personală,  consultanţă astrologica pentru firme,  cursuri de astrologie , cursuri de ezoterism, efemeride si programe astrologice şi multe, multe altele…) :

http://groups.yahoo.com/group/astrobuletin
www.astrolog.go.ro
 
UNDe, revistă de cultură web
          De fiecare  dată când accesez sit-ul acestei reviste, recitesc cu plăcere un extras din manifestul UNDe:
... Fără a pretinde că deţin rolul luntraşului Charon, aşadar fără a deţine unica cheie spre lumea Web, îndrăznesc să cred că, din periplurile mele în "Reţea" am strâns o zestre de adrese ce poate fi oferită şi altora.
         
Revista a ajuns deja la a 112-a ediţie, în acest al cincilea an de la apariţie. Redactorul şef, Bogdan Surdea-Blaga, ne mărturiseşte:

 Nu este nici pe departe o zicere cu tâlc, căci cei 5 ani de *UNDe*

chiar s-au împlinit, chiar dacă, din păcate, o parte dintre ei

au fost fără revistă. Cred, de fapt, sper că aţi sesizat lipsa

revistei în ultimele două luni; îmi doresc de asemenea să nu fie

ceva permanent, însă timpul pe care îl pot aloca redactării a

scăzut sub nivelul minim.

    Mi-am pus şi întrebarea, firească zic eu, dacă *UNDe* îşi mai

are locul în căsuţele dvs. de email, nu fiindcă aţi renunţa dvs.

să o mai primiţi, ci fiindcă nu ar aduce suficiente informaţii

utile si interesante. Este greu de răspuns, dar îmi propun sa nu

renunţ până ce răspunsul se arată în mod neechivoc. 

Iată câteva dintre adresele recomandate de  *UNDe* pe Web:

     http://www.pir.org

  

             Public Interest Registry (PIR), administratorul domeniilor .org   a lansat noua versiune a sitului său. Există şi un newsletter,   care include şi adrese ale unor organizaţii "promiţătoare". Sit-ul  pune la dispozitie şi o funcţie de căutare a datelor celor care au înregistrat domeniile (WHOIS).

 

     http://www.ifilm.com/ifilmdetail/2679657?htv=12&htv=12&htv=12

   Un filmuleţ drăguţ, intitulat "Bill Gates Goes to College".

 

     http://ietfjournal.isoc.org

             ISOC, Internet Society, a anunţat lansarea 'IETF Journal', o publicaţie redactată în colaborare cu Internet Engineering Task Force. Domeniul este iarăşi clar -   diverse aspecte legate de Internet.

     http://www.europeanvoice.com

     http://www.enev-comment.com

              'European Voice' este un excelent jurnal despre Uniunea Europeană;  excelent în forma (tipărit şi online) şi conţinut, face parte din familia  'Financial Times' si 'The Economist'.

              Al doilea link este către un forum pentru probleme europene - pus

  la dispoziţie de 'European Voice' şi Shell.

     http://rp.rac.co.uk/routeplanner

     http://route2.tiscover.com/route/names1.asp?lang=en

     http://www.viamichelin.com

              In cazul în care planificaţi o călătorie ("on the road") puteţi apela  cu încredere la una dintre adresele de mai sus. Pe lânga traseu,   puteţi obţine informaţii despre popasuri, taxe de drum etc.

               Desigur, există şi posibilitatea de a apela la aplicaţii  specializate, gen Micorsoft AutoRoute, Route 66 etc.

 

 

::Înapoi